Definiție din
Micul dicționar academic, ediția a II-a
ascendent, ă [Atestat: HAMANGIU, C. C. 159 / V: (înv) e / Plural: nți, e / Etimologie: lat ascendens, -entem] 1 a (Îoc descendent) Care urcă Si: suitor. 2 a (Mat; îs) Progresie ă Progresie ai cărei termeni cresc. 3 a (Îs) Armonie ă Armonie care ia naștere dintr-o suită ce urcă. 4 a (Îs) Gamă ă Gamă care urcă de la tonuri grave la tonuri ascuțite. 5 a (Ast; îs) Mod Punct în care planeta traversează de la Sud la Nord ecliptica. 6 a (Îs) Linie ă Linie genealogică care urcă de la fiu la părinți, de la nepoți la bunici etc. Si: ascendență. 7 a (Pan) Care se dezvoltă progresiv, de la inferior la superior, de la simplu la complex. 8 substantiv masculin Rudă în linie ascendentă (6). 9 sn Autoritate morală Si: (nob) ascendență (4).
