Ce înseamnă în expresie consoană muiată?

Sensul expresiei este

Dicționarul dă următoarea explicație expresiei "în expresie consoană muiată": consoană cu timbru palatal obținut prin extensiunea zonei de contact dintre limbă și palat

" Purtat pe-o raza-albastra, ca raza de usor,
In casa parinteasca, muiat in foc de stele,
Intrai pe o fereastra, prin aer tremurai,"
Noaptea de noiembrie poezie de Alexandru Macedonski

" A iesit un greierus,
Negru, mic, muiat in tus
Si pe-aripi pudrat cu bruma:"
Balada unui greier mic poezie de George Topirceanu

MUIÁT2, -Ă, muiați, -te, adjectiv

1. (În concurență cu înmuiat) Introdus într-un lichid, îmbibat (cu apă sau cu alt lichid). (Cu pronunțare regională) Ia, întreabă că muieți-s posmagii? CREANGĂ, P. 331.
       • (Despre ochi) Agapița mea a să fie cocoană mare, zicea ea cu ochii muiați in lacrimi de bucurie. NEGRUZZI, S. I 72.

2. figurat (Despre oameni) îmbrăcat în..., împodobit cu... S-au dat de părete ușile, și toți ofițerii cei mari, muiați din cap pînă-n picioare numa-n mătăsuri și-n fireturi, au intrat. CARAGIALE, O. III 70. Văzu..o jună fată muiată într-o haină albă. EMINESCU, N. 46. Ei stau în linii drepte și armele prezentă La șefi muiați in aur. ALECSANDRI, P. III 336.

3. figurat (Despre oameni) Moleșit, lipsit de vlagă, stors de puteri, fără energie. Noul sultan era un prinț crud, afemeiat și muiat de tot prin plăcerile care îl făcură să piarză înfocarea ce avea. BĂLCESCU, O. II 63.
♦ Abătut, descurajat. Deocamdată însă n-avea decît 3 lei și patruzeci de bani și se simțea foarte muiat. SLAVICI, N. II 258.

4. (Despre glas sau vorbire; rar) Care abia se aude. domol, încet. Într-un tîrziu, sfatul lor slăbi; vorbeau mai puțin, cu glasurile muiate și se uitau lung unul la altul. SADOVEANU, O. IV 203.

5. (În expresie) Consoană muiată = consoană cu timbru palatal obținut prin extensiunea zonei de contact dintre limbă și palat. în pluralul «scumpi» se rostește un «p» muiat.