Ce înseamnă în cîrcă?

Sensul expresiei este

Dicționarul dă următoarea explicație expresiei "în cîrcă": în spate, în spinare

" Auzeam intiia oara cuvintul asta, boaghe, care nu ma consola deloc, nu atit de intirziere, cit de frigul aspru si umezeala putreda ce ma patrundeau pina dincolo de piele. Ceata oarba, taiata cu fuioare de aburi albi, amestecata cu burhai de ploaie, repede schimbata in mazariche, ne incercui, nepatrunsa, din toate partile. Nu se mai putea face un pas, nici inainte, nici inapoi, nici pe laturi, unde pindeau prapastiile. Am stat robii ei mai bine de doua ceasuri, pina si-a ridicat negurile spre alte piscuri. Cind a inceput sa se zareasca usor, ca prin sita, am pornit. Dar pierdusem cararea si ne-am ratacit Intrasem cu nasul in niste chianturi cu pereti ca de sticla, inalti pina la cer, sub care ne invirteam capii. Noroc ca a rasarit de nu stiu unde un om al locului, care ne-a scos unul cite unul, suierindu-ne ca pe oi. Abia ii ghiceam naluca, miscindu-se uriasa prin ceata amortitoare, inaintea noastra.
Glasul lui ne-a calauzit ca un clopot de turma pina am iesit in drumul cel bun, apoi ne-a parasit. Dupa multe orbecaieli cu alunecari si cazaturi, cind dus de subtiori, cind luat aproape in circa (mi-era teama calare), am ajuns noaptea la o casa de vinatoare, intr-un munte vestit pentru bogatia lui in cocosi, unde am picat frint.
Aici vremea cumplita s-a tinut scai, cu viscoliri de zapada izbita in obloane de vinturile ce se invirtejeau dintr-o suta de parti deodata. Barometrul sta neclintit la furtuna. Dupa citeva zile de morfoleala, privind culmile din ce in ce mai burzuluite, vinatorii s-au grabit sa ma paraseasca. Prea eram pagubos! Am ramas doar cu padurarii, cu care izbutisem sa ma inteleg. Pricepusera si ei ca trebuie cu orice chip sa trag in poza cocosii, si mai ales sa-i prind facind renumitele lor jocuri si oratii de nunta. Dar tot mai zimbeau, seriosi, pe sub mustati, aratind la aparatele mele."
Misiune de incredere poezie de Vasile Voiculescu

" Urlete din ce in ce mai departate, mai inabusite de zabranicul lunii si al tacerii se pierdeau in tainele de dincolo de zarea noastra. Pe urma nu mai stiu De emotie, de durere, cred c-am lesinat, sau poate numai am adormit. Ceea ce stiu e ca m-am trezit in patul meu din odaia de culcare de la resedinta. Era dimineata mare, si aprodul imi adusese, ca de obicei, cafeaua la pat
Cum se strecurase nesimtit omul cu mine in circa mi-a ramas o taina. Daca n-ar fi fost durerea de la glezna, as fi fost convins ca am visat
Doctorul a constatat ca era o simpla scrintitura. Apus incheietura intr-un bandaj strins si am putut umbla cu piciorul in soson si sprijinit in bat. Nu se putea sa stau in pat, venise telegrama chiar in dimineata aceea sa ma prezint imediat la Bucuresti, pentru mutare. Mi-am strins lucrurile si am plecat ca un nebun."
In mijlocul lupilor poezie de Vasile Voiculescu

CÎ́RCĂ substantiv feminin (Numai în locuţiune adverbiala, în legătură cu verbele «a lua», «a duce», «a ridica» etc.) În cîrcă = în spate, în spinare. În fiecare dimineață, tata l-a luat pe frate-meu în cîrcă, l-a dus la școală. STANCU, despre 293. Ai fi zis că duce în cîrcă jumătate din globul pămîntesc... Așa de mare și de rotund era ghebul din spatele ei! HOGAȘ, M. N. 79. Ia-mi-l binișor în cîrcă și du-te de-l culcă. CARAGIALE, O. III 75. Apoi trupul înghițit, Plin de raite, otrăvit, El în cîrcă-l ridica. ALECSANDRI, P. P.

12.

– figurat Un mîrlan ați spus, domnule colonel? Dar mîrlanii aceștia sînt țara însăși... Mîrlanii aceștia duc în cîrcă greutâțile.., birurile... războiul. CAMILAR, N. I 351.