 |
|
| CONSULTÄ‚ DEX SINONIME | |
Sensul expresiei este
|
 Alte expresii înrudite sau asemănătoare |
| ă in literatură "Pe urma, stiu, vor atirna covoare Si vor grebla ei singuri prin gradini. " Monotonie poezie de Demostene Botez " De boala ma mantuieste, Si ia grebla de-o aduna, Si de boala ma razbuna“." Nevasta bolnava poezie de Vasile Alecsandri |
| Definiție din
GRÉBLĂ, greble, substantiv femininDicționarul limbii romîne literare contemporane 1. Unealtă agricolă formată dintr-o coadă de lemn care are la un capăt o bară transversală cu dinți de oțel sau de lemn, cu ajutorul căreia se strîng paiele, cocenii, fînul de pe pămînt, se rîcîie sau se nivelează straturile etc. Vorbele cuvîntătorului se întruchipau în niște obraji urîți, cu guri largi, cu dinți ca dinții greblei. CAMILAR, TEM. 276. Îs bolnavă și mai moartă, Cînipa cade de coaptă. Ie tu coasa de-o cosește De boală mă mîntuiește Și ie grebla de-o adună Și de boală mă răzbună. ALECSANDRI, P. P. 310. • Greblă mecanică = mașină agricolă folosită pentru adunatul fînului sau al spicelor, după cosit sau secerat, formată dintr-o serie de dinți de oțel susținuți de o bază metalică purtată de două roți și pusă în mișcare prin tracțiune animală sau mecanică. • Expresia: (În jargonul jucătorilor de cărți) A-și face mîna greblă = a aduna banii cîștigați de la ceilalți jucători (cu degetele încovoiate și depărtate puțin unul de altul). Își făcea mîna greblă ș-aduna mizele-n banc, c-o mișcare grațioasă, rotundă. VLAHUȚĂ, O. A. III 170. 2. Construcție transversală pe cursurile de apă, făcută pentru oprirea buștenilor transportați de rîu. N-aș putea spune că admirasem la greble clădirile imense și zbîrlite de trunchiuri, care în partea locului se cheamă plăvii. SADOVEANU, O. A. II 206. Mergeam cătră o greblă din susul apei... grebla este opritoarea buștenilor în verb reflexiv:emea plutitului. id. vezi forme 116. |
