Ce înseamnă glumeț răbdare și tutun?

Sensul expresiei este

Dicționarul dă următoarea explicație expresiei "glumeț răbdare și tutun": așteptare lungă

" Coboara nencetat!
Asteapta-l cu rabdare sau tremura de frica,
De vrea, el te scufunda, de vrea, el te ridica!"
Destinul poezie de Alexandru Macedonski

" Pe batr`nul cel din ceruri sa-l vezi pogor`t aice,
Si din vecinica-i rabdare sa-l vezi ca pe-un om de r`nd,
M`nios, zv`rlind cu pietre dupa noi, =i injur`nd?..."
Scrisoare catra un batran poezie de Alexandru Vlahuta

RĂBDÁRE, răbdări, substantiv feminin

1. Faptul de a răbda; dispoziție firească de a suporta neplăceri, dureri, asupriri; putere de a aștepta cu liniște desfășurarea întîmplărilor, a evenimentelor. Mă gîndesc că-i fi ajuns la marginea răbdării. VORNIC, P. 203. Răbdarea vînătorului era ajunsă la culme. ODOBESCU, S. III 47. Eu însă nu zic că nu te voi lua, dar trebuie răbdare. NEGRUZZI, S. I 19.
       • (Adesea în construcție cu verbele «a avea», «a pierde» sau «a fi») Îi povățuia să fie mai cu răbdare, mai îngăduitori, ca să nu se amărască... părinții. ISPIRESCU, L. 175. Mă mir c-am avut răbdare să țin casă cu baba pîn-acum. CREANGĂ, P. 118. Ascultați dacă aveți răbdare. NEGRUZZI, S. I 102. Dragostea n-are răbdare. JARNÍK-BÎRSEANU, despre 382.
       • (Învechit, în construcție cu verbul «a face») Cum mai poți face răbdare... Așteptînd cu prelungire Să găsești milostivire. CONACHI, P. 35. Făcîndu-și răbdare... îi zise blînd... PANN, P. vezi I 76.
       • (Glumeț) Răbdare și tutun = așteptare lungă. Pînă atunci, răbdare și tutun. C. PETRESCU, Î. II 136. (De obicei în construcție cu verbele «a mînca», «a înghiți» etc.) Răbdări prăjite = nimic de mîncare. Trăia tot cu noduri fripte, învăluite cu răbdări prăjite. RETEGANUL, P. III 59. De acu a mai mînca și răbdări prăjite în loc de ouă. CREANGĂ, P. 70. Înghite la răbdări prăjite. PANN, P. vezi III 101.
       • Expresia: A scoate (pe cineva) din răbdare (sau din răbdări) = a face (pe cineva) să-și piardă calmul, a enerva peste măsură; a scoate din sărite. Oricît de blajin să fie omul, îl scoți din toate răbdările. CARAGIALE, O. III 36. Eu îs bun, cît îs bun, dar și cînd m-a scoate cineva din răbdare, apoi nu-i trebuie nici țigan de laie împotriva mea. CREANGĂ, P. 253. A-și ieși (învechit a ieși) din răbdare (sau din răbdări) = a-și pierde calmul, a se enerva peste măsură, a-și ieși din sărite. Celelalte, strigă gazda ieșind din răbdare întru auzul atîtor laude. NEGRUZZI, S. I 77.
♦ (Cu valoare de-imperativ) Așteaptă! Hei, hei! răbdare, Arvinte, fătu-meu, răbdare. ALECSANDRI, T. I 324.

2. Stăruință într-o lucrare grea și de lungă durată; perseverență, tenacitate. Profesia de cercetător e în primul rînd una de răbdare... de calm. BARANGA,

I. 153. Cu o răbdare ciudată m-am plecat peste tot ce a știut să facă omul. ANGHEL, PR. 99. Cu răbdare și tăcere se face agurida miere.

3. (Rar, la plural ) Suferințe, lipsuri. Oare puține răbdări pîn-acum pribegind îndurat-ai? TOPÎRCEANU, P. 46.