Ce înseamnă familial a ține pe cineva la pastramă?

Sensul expresiei este

Dicționarul dă următoarea explicație expresiei "familial a ține pe cineva la pastramă": a ține pe cineva închis un timp îndelungat

" fata de unul dintre pui: cel cu un inel de aluminiu la o gheara.
O sa va fac pastrama daca nu ma lasati in pace,
o sa va jupoi si voi face din pielea voastra un cimpoi,"
Inel de aluminiu poezie de Mircea Barsila

"Ca sa mergi din Bucuresti la manastirea Caldarusani, iesi prin bariera Mosilor; apuci pe la Zaana pe Soseaua care merge la Fierbinti; treci la Pantelimon peste linia ferata Bucuresti-Fetesti; mai departe inainte de Stefanesti treci peste linia ferata a forturilor; apoi, dincolo de Stefanesti, la kilometrul 21 lasi soseaua si apuci la stanga pe drum-curea; treci prin Varesti si Moara-Saraca si ajungi la Caldarusani - cu totul o posta si jumatate, cam la 32 de kilometri, cu cai buni cam in trei ceasuri. E un drum placut, mai ales pentru cine de multa vreme n-a umblat decat in vagon, daca nu va fi prea frig, ori ploaie si noroi. Noi am avut parte de neplacerea contrara: multa zabuseala, o dogoreala de soare ingrozitoare si mai ales praf, mult praf. Catra apusul soarelui mai cu seama un nor des albicios se lasa greu d-asupra tarinii, oprindu-ti vederea chiar la cativa pasi si innecandu-ti rasuflarea. Fizionomia marginii Bucurestilor si a satelor e foarte originala.
Mai intai de la bariera dai de o murdarie vrednica de cei mai originali africani; colea niste baieti de la o carciuma toaca fel de fel de carnuri pentru carnati, un vartej de muste roieste imprejur; dincoace niste hardaie cu struguri borsiti din cari un zaplan cu mainile pline de zeama dulce si de praf isi umple mereu teascul, pentru must - un fel de sirop ingrosat cu tarana: aci un alt vartej de muste clocoteste fara astampar; pe jos e noroi de struguri, de prune si de spalaturi de tingiri. Pe niste cotloane se prajesc la tava niste carnati exaland un miros puternic de grasime arsa. Mai departe e zaanaua: miroase a hoit si sange statut in soare; scursorile de murdarii stranse pe langa drum iti intoarce sufletul. Aci, sub umbrare improvizate pentru campania zaanalei, de o parte si de alta a soselei fac chef, negustorii, taranii, soldati, biciclisti, mahalagioaice, popi, etc, cu familia si copiii; mananca fleici, frigarui, mai ales carnati si pastrama si beau must, aspirand cu deliciu pe nas si pe gura mirosurile zaanalei si praful soselei. Totul da un tablou pitoresc oribil. Dar am scapat de aceasta zona mefitica; am iesit in largul campiei, lasand la stanga manastirea ruinata a Plumbuitei. E praf si cald; dar cel putin nu mai miroase. Soarele scapata sa apuie. Ne uitam inapoi: capitala acoperita de un nor gros de pulbere luminata de soare are aspectul unei mari fara tarm.
Trecem Stefanestii, iesim din sosea; apoi Varestii si Moara-Saraca, sate murdare locuite de bulgari si de tigani. Se-nnopteaza si rasare luna. Lasam la stanga padurea batrana a Caldarusanilor, vestita pentru multe ispravi talharesti, trecem podul lacului, si pe o lumina de luna minunata ajungem la poarta dintai a manastirii. Poarta e inchisa. Bate si ti se va deschide, zice Scriptura - am batut si un batran portar calugar ne-a deschis pe dibuite. Impresia minunata ce ne-a facut infatisarea manastirii - o cetate tare - si a paraclisului din fundul curtii sub razele lunii, ne-a platit de toata osteneala drumului, de toata privelistea si senzatiile neplacute prin cari trecusem. Era o noapte feerica. Am intrat in cladirea manastirii la Arhondaric si am pus la cale pentru gustare."
O plimbare la caldarusani poezie de Ion Luca Caragiale

PASTRÁMĂ, (2) păstrămuri, substantiv feminin

1. Carne (mai ales de oaie sau de vită) sărată, condimentată și uscată la fum, la soare sau în cuptor. Un berbec întreg, făcut pastramă, a început să sfîrîie pe jăratic. GALACTION, O. I 267. Tăie felii subțiri de pastramă usturoiată. C. PETRESCU, Î. II 135. Negoiță a dat țoiul repede pe gît; a-mbucat o fărîmă de pastramă. CARAGIALE, O. III 44.
       • Expresia: (Familiar, rar) A ține la pastramă (pe cineva) = a ține pe cineva închis undeva (un timp îndelungat). Am să te țin la pastramă hăt și bine. De acum în turbincă au să-ți putrezească ciolanele. CREANGĂ, P. 318. A face pastramă (pe cineva) = a bate rău, a snopi în bătăi. Am să te fac pastramă!... Am să te ard de viu! MACEDONSKI, O. II 67. A se face pastramă = a slăbi rău de tot. (Familiar) A pune la pastramă = a ucide. (Atestat în forma păstramă) Dacă mă vede că-s o văduvă sărmană... mai trebuie să-și bată joc de casa mea? și pe voi să vă puie la păstramă? CREANGĂ, P. 28.

2. (La plural ) Diferite feluri de pastramă. De-i nevoie în casă de dulceți, de pînză, de păstrămuri, de orice în sfîrșit... Marghiolița poartă de grijă de toate. ALECSANDRI, T. I 45.

– Variantă: păstrámă substantiv feminin