Definiție din
Dicționarul limbii romîne literare contemporane
RETROSPECTÍV, -Ă, retrospectivi, -e, adjectiv Care privește în urmă, care se referă la fapte și situații din trecut. Se rușina de ce gîndise, ca de un acces de nebunie prin care trecuse și care îi umplea conștiința de-o spaimă retrospectivă. VLAHUȚĂ, O. A. III 142. Nu s-ar putea ca cineva, trăind, să aibă momente de-o luciditate retrospectivă, cari să ni se pară ca reminiscențele unui om ce de mult nu mai este? EMINESCU, N. 84. Vom urma înainte cercetările retrospective. RUSSO, S. 84.
• Expoziție retrospectivă = expoziție de artă plastică cuprinzînd opere din trecut (ale unui artist).
