Ce înseamnă electricitate atmosferică?

Sensul expresiei este

Dicționarul dă următoarea explicație expresiei "electricitate atmosferică": ansamblul fenomenelor electrice din atmosferă fulgere, trăsnete etc

"
Lumea insa nu se mai potolea. Ochii tirgului, plini de pieze-rele, se tineau crucis dupa ei cind ieseau cu trasura sa-si mai aeriseasca nevasta si copii. Doar ca nu-i bateau cu pietre. Rautatea de afara incepea sa patrunda inlauntrul grecului Se descumpanea. Se simtea descarcat de puteri ca o butelie de Leyda pe care o descarci de electricitate atingind-o cu degetul. Si aici nu erau degete, ci miini murdare, guri spurcate. Toate ii mergeau anapoda: seceta ii pirjolea ogoarele, grindina ii batea viile, jitnitele ii ardeau, ii mureau vitele Mai mult: simtindu-i slabiciunea launtrica, ce se vadea in toata infatisarea si faptele stapinului, satele de clacasi de pe mosii se razvrateau, logofetii ii zimbeau cu dezgust, slugile ii priveau cu ochi nesupusi, parca sa-l sileasca sa si-i plece pe ai lui.
in sfirsit, dezatru. Nu mai era de asteptat. Cind fetita cea mai mica, Afrodita, a implinit opt luni, s-a hotarit. S-a inteles in taina cu domnul Sotir, stapinul celei mai mari (de altfel unicei) cofetarii de pe ulita mare, chiar in buricul tirgului, sa-i inchirieze pentru o jumatate de zi vitrina de la strada, lunga si lata cit o camaruta, unde se rasfatau prajiturile garnisite cu muste. Chiar din seara de noua mai storurile, ca niste pleoape urduroase, se lasara peste geamurile inalte."
Proba poezie de Vasile Voiculescu

" «Nu va dati cu chibrituri pe langa mine, ca ia foc!»
Telearafistul se afla foarte incarcat de electricitate se cam trecuse si din baut de focul pasiunii, - nu-i vorba, si pana nu se pomenea de domnisoara Henriette se cam trecea el, dar acu era cu cateva grade mai sus. Avea un sfant: il pastrase ca sa-si cumpere un bilet de amfiteatru. Ce si-a facut el socoteala? - sa intre in circ pe mofturi si sa ramaie cu sfantul sa ia tutun si alune prajite pentru paiate - erau doua paiate mici foarte comice si dragute. Asa, pleaca de langa noi fara veste, da vreo doua tarcoale baracii si vede in partea grajdului o spartura in uluci de vreun stanjin de la pamant, pe unde aruncau randasii gunoiul. Se suie pe gramada de gunoi, se vara pan spartura si sare innauntru: caii se sperie, alearga randasii, pun mana pe el si trage-i de-i scapara electricitatea. ii trag cat ii trag si-l arunca pan spartura afara.
Tot intr-un timp, noi il cautam pe dupa circ, - cand ce sa-l vedem pe telegrafistul nostru? Stetea pe gunoi si reflecta adanc. Pana sa-l intrebam ce este, se scoala in picioare si dispare iar innauntru. Am auzit tavaleala strajnica in grajd si apoi ne-am pomenit cu el mototol inapoi il ridicam numaidecat; el incepe sa-si scuture hainele si zice:"
Bonbon poezie de Ion Luca Caragiale

*electricitáte forme (despre electric. Cp. cu sonicitate). fizică Proprietatea pe care o aŭ toate corpurile de a atrage, în anumite împrejurărĭ, corpurile ușoare de lîngă ele, de a emite scînteĭ și de a cauza comoțiunĭ nervoase la animale. Știința acesteĭ proprietățĭ.

– Acest cuvînt îșĭ are rădăcina în vgr. élektron, chihlimbar galben, fiind-că în această substanță a fost descoperită de Talete (secolul VII în ainte de Hristos) proprietatea care dă naștere fenomenelor electrice. Cînd frecăm doŭă corpurĭ, se formează doŭă felurĭ de electricitate, una numită pozitivă, și alta negativă; fie-care se manifestă pe unu din corpurile frecate. Cele doŭă felurĭ de electricitate tinzînd constant a se combina cînd un corp electrizat pozitiv se apropie de un corp neelectrizat saŭ electrizat negativ, fenomenele electrice încep a se produce. Această combinare a celor doŭă electricitățĭ e adese-orĭ însoțită de huĭet și scînteĭ. În timpu uneĭ furtunĭ, huĭetu se numește tunet, și scînteĭa fulger; schimbu se întîmplă atuncĭ între doĭ nourĭ divers electrizațĭ saŭ între un nour și pămînt. În acest ultim caz, obĭectele intermediare, ca oameniĭ, animalele, arboriĭ, sînt adese-orĭ trăsnițĭ (vezi paratrăsnet). Electricitatea dezvoltată pin frecare se numește statică, ca să se distingă de cea dezvoltată pin reacțiunĭ chimice saŭ pin alte mijloace și care se numește dinamică. Aplicațiunile electricitățiĭ îs numeroase. De ĭa ne servim la aurire și argintire, la galvano-plastie, la telegrafia electrică, la telefonie, la luminat ș. a. Se întrebuințează asemenea și ca forță motrice la automobile, locomotive, vapoare ș. a.