Ce înseamnă ecuația timpului?

Sensul expresiei este

Dicționarul dă următoarea explicație expresiei "ecuația timpului": transpunerea timpului solar real în timp solar mediu, acceptat în viața obișnuită și în știință

"
Credeam ca ma joaca si taceam toate chipurile sa ma apropii si s-o inving. Dar intre noi se interpunea un schimb de stari bizare, un interflex de influente potrivnice. Ne aflam intr-o ecuatie a aceleiasi existente, insa unul la semnul pozitiv, celalalt la semnul negativ
Odata cu sosirea ci traiul ni s-a schimbat in bine. Doi ciobani fugari coborisera dupa ea din munte. Unul cu cosulete de fragi si zmeura, altul cu cas si cu ciubare de lapte dulce. Rasarise in curte un gusat caruia ii curgeau balele cind o vedea si care matura, spargea lemne, aprindea focul. Un schiop crunt la infatisare iesise de nu stiu unde si o ajuta la cuhne. Taia pasarile, pazea oalele, fierbea mincarile. Si un codan, cu citeva tuleie de mustata sub nas, scutura asternuturile si deretica prin casa. Toti o slujeau ca pe o regina. Si nu ma dumiream de unde se prasise droaia asta, cind deodata rasarira altii, cu zecile, care treceau pe la poarta suierind sau se opreau si se pofteau singuri la vorba. Salul, fara de veste, nu mai era pustiu. Dar din toata ceata asta de nebuni, eu eram cel mai de plins."
Iubire magica poezie de Vasile Voiculescu

" in fila noua a vietii,
ca o ecuatie eliberata de taine,
ca o fulgeratoare paralaxa cu mii de trepte,"
obrazul rumen al amintirii poezie de Geo Dumitrescu

ECUÁȚIE (< limba franceza , latina m.) substantiv feminin

1. Relație matematică exprimată sub forma egalității a două expresii care conțin atât mărimi cunoscute cât și necunoscute, egalitatea fiind valabilă numai pentru anumite valori ale necunoscutelor (numite soluții sau rădăcini). De obicei, memnrul drept al ecuației este zero. vezi diferențial, integral.
       • E. algebrică = e. în care apar numai polinoame.
       • E. diofantică = ecuație algebrică având coeficienți întregi pentru care se caută soluții numere întregi.
♦ Relație care leagă între ele coordonatele unui punct de pe o curbă sau de pe o suprafață.
♦ figurat Problemă dificilă.

2. E. chimică = reprezentare simbolică a reacțiilor chimice, care exprimă aspectele calitative și cantitative ale transformărilor chimice cu ajutorul simbolurilor și formulelor chimice.

3. (fizică) E. de stare = relație între parametrii de forță, de poziție și temperatură, ce caracterizează starea de echilibru termodinamic a unui sistem fizic. vezi Van der Waals, ecuația . E. lui Schrödinger vezi Schrödinger. Ecuațiile Maxwell vezi Maxwell.

4. (ASTR.) Ecuația timpului = diferența dintre timpul solar mijlociu și timpul solar adevărat.

5. (SOCIOL.) E. socială = capacitatea unei societăți de a distribui surplusul muncii sociale, astfel încât de la un ciclu de producție la altul să fie refăcut echilibrul dintre muncă și capital, respectiv dintre cât consumă o categorie și munca (fizică sau intelectuală) pe care ar trebui s-o presteze pentru a-și compensa consumul propriu.