Ce înseamnă dezbateri parlamentare?

Sensul expresiei este

Dicționarul dă următoarea explicație expresiei "dezbateri parlamentare": discuții privitoare la chestiuni importante de politică internă sau externă, care au loc în parlament

"Ne-am fagaduit catre publicul cititor sa-i dam aici un sir de articole critice asupra teatrului romanesc si ne grabim a ne tine de fagadui al a.
Dupa cum am pus de gand, vom cerceta de-a randul, intocmai cum urmeaza, punctele: literatura, arta, scena si administratia in teatrul national. Sa lamurim, insa, ca zicand teatru national vrem sa zicem teatrul de astazi, iar nu teatrul de altadata; ca zicand literatura in teatru intelegem repertoriul teatrului nostru de la o vreme incoace � si astfel, fireste, critica de fata nu se poate intinde la o dezbatere asupra literaturii dramatice romanesti - care a cam existat odinioara -nici are de obiect a intra in istoria teatrului la noi.
Si ca sa nu acoperim zadarnic spatiul foarte pretios al gazetei, sa si incepem prin �literatura in teatrul nostru", facand o dare de seama categorica asupra repertoriului acestui teatru."
Literatura in teatrul nostru poezie de Ion Luca Caragiale

"Intelectualii! Iata un soi pretios de cetateni, de lipsa caruia patria noastra nu se poate plange. Slava Domnului! avem destui.
Odinioara, intelectualii, mult mai putini la numar ca astazi, formau un fel de secta, care respingea sistematic orice contact cu profanii. Sediul acestei pretioase secte era la cafeneaua Brofft, -singura rima posibila la moft, - peste drum de Capsa, in pravalia caselor Zerlendi, unde acuma se afla Luvrul de Bucuresti. Acolo -precum odinioara muzele in Parnas - se adunau intelectualii spre a-si impartasi inaltele cugetari si inspiratiuni, gustand un fel de ambrozie, compusa din putin lapte, putin �jvart� si putin zahar, si numita in limba vulgara �caputin�. De aceea, profanii invidiosi, cari nu erau admisi sa se apropie de intelectuali, i-au poreclit pe acestia: �caputinisti�, de unde, apoi, orice dezbatere prea mult prelungita despre lucruri ideale, despre inalte chestiuni de arta, litere, stiinte, s-a numit �caputinism�. Aceea a fost prima perioada, cum am zice perioada eroica, a �caputinismului� si �caputinistilor�.
Cafeneaua Brofft, poate tocmai din cauza mandriei excesive a intelectualilor, a inceput sa-si piarza incetul cu incetul clientii, cari consumau altceva decat �caputin�. Ar fi lucru oarecum explicabil: omul inferior se gaseste foarte stramtorat intr-o atmosfera prea inalta. Ce sa caute un biet mojic de rand acolo unde se strang persoane de elita? Din pricina intelectualilor, sau din alta pricina, putin importa, cafeneaua Brofft, mergand din ce in ce mai slab, a trebuit pana la urma sa se desfiinteze. Dar intelectualii nu puteau ramanea pe drumuri; trebuiau deci sa-si caute un nou sediu numaidecat Atatea chestiuni arzatoare de estetica, de filosofie, mai stiu cu de ce! reclamau solutiuni urgente. �Caputinistii� isi alesesera un local mult mai frumos si mai confortabil decat cel vechi; isi stramutara sediul la Fialcowsky, cafenea-cofetarie celebra, mai ales pentru beltelele ei."
Intelectualii poezie de Ion Luca Caragiale

DEZBÁTERE, dezbateri, substantiv feminin Faptul de a dezbate o chestiune; analiză amănunțită, discutare, deliberare; prin extensie (mai ales la plural ) discuție largă (de obicei în cadrul unei adunări cu caracter oficial) asupra unei probleme de interes obștesc. Dezbatere publică. ▭ S-a amestecat în dezbaterea istoricilor și unul din epigramiștii verb reflexiv:emii. SADOVEANU, despre P. 183. «O scrisoare pierdută», fiind publicată în 1884, în verb reflexiv:emea dezbaterilor pentru revizuirea constituției... este și un pamflet de ocazie. IBRĂILEANU, spaniolă Hristos 234. În sfîrșit, după multe dezbateri furtunoase urmate în Divanul Ad-hoc, s-a încuviințat «unirea». CREANGĂ, A. 157.
       • Dezbateri judiciare = discutare în contradictoriu a cauzei de către părți în fața unei instanțe de judecată. Dezbateri parlamentare = discuții privitoare la chestiuni importante de politică internă sau externă, care au loc în parlament.
♦ Raționament, analiză interioară; frămîntare (a minții). Manolaș, cel atît de mult deprins cu gîndul și cu dezbaterile sufletești, nu putea să se înșele singur. GALACTION, O. I 635.