Definiție din
Dicționarul limbii romîne literare contemporane
DEMÚLT adverb Cu mult timp înainte, de multă verb reflexiv:eme. Iar mama mea a murit demult. SADOVEANU, despre P. 67.
• locuțiune adjectiv De demult = din trecut, de altădată. Sindipa l-a îndemnat să asculte o poveste ciudată a altui om de demult. SADOVEANU, despre P. 176. Căci astăzi dacă mai ascult Nimicurile-aceste, Îmi pare-o veche, de demult Poveste. EMINESCU, O. I 188. În verb reflexiv:emea de demult, dobitoacele toate, De împăratul leu sătule, dezgustate Își aleseră lor Un alt stăpînitor. ALEXANDRESCU, P. 126.
• Locuţiune adverbiala Mai demult = odinioară.
ă in literatură 
