Ce înseamnă dator-vîndut?

Sensul expresiei este

Dicționarul dă următoarea explicație expresiei "dator-vîndut": plin de datorii

" Si iar ma-ntreb in soapta: dar maine ce ne-asteapta?
Vom fi? Si care cantec sunt azi dator sa-l cant?
Un gand ma insenina, un clopot ma desteapta:"
Lucruri stranii poezie de Dumitru Matcovschi

" Ca saraca Zoe cand l-a cunoscut
Era fara slujba si dator vandut.
Ca de-atunci incoace ea zadarnic spera,"
In jurul unui divort poezie de George Topirceanu

DATÓR, -OÁRE, datori, -oare, adjectiv (Construit mai ales cu verbul «a fi» sau «a rămîne» și urmat de determinări introduse uneori prin prepoziție «cu» și arătînd obiectul datoriei).

1. Care are de plătit (cuiva) o datorie, de obicei o sumă de bani. Mohabin a rămas dator unei văduve sărace cu cinci parale, pentru cusutul unui turban. SADOVEANU, despre P. 182. La birt ai rămas dator 800 lei. SEBASTIAN, T. 282.
       • figurat Îți sînt dator o lămurire, amicul meu. M.

I. CARAGIALE, C. 69. Din zei de-am fi scoborîtori, C-o moarte toți sîntem datori! COȘBUC, P. I 257.
       • Expresia: Dator-vîndut = plin de datorii. Sărac-lipit, dator-vîndut... rămînea netulburat. M.

I. CARAGIALE, c. 121. a scoate (pe cineva) dator = a cere, a pretinde (cuiva cu care ai avut o afacere) achitarea unei sume pe care n-o datorează. Băui trei zile de vară... Băui, nene, turma toată Sărăcuț de maica mea Cînd văzui că, după toate, Încă și dator mă scoate. ALECSANDRI, P. P. 265. (Rar) A face dator (un lucru) = a pune amanet, a amaneta, a ipoteca. Mîncai caii și cocia Și-mi făcui datoare via. JARNÍK-BÎRSEANU, despre 376.

2. (De obicei urmat de un verb la infinitiv sau la conjunctiv) Obligat (prin lege, printr-o învoială sau moralicește) să facă ceva. Fiecare cetățean al Republicii Populare Romîne este dator să respecte constituția și legile statului de democrație populară. CONST. R.P.R. 42. El e dator să se poarte politicos cu lumea. CARAGIALE, O. III 34. Dă, sîntem datori a ne ajuta unii pe alții. CREANGĂ, O. A. 218. Cetățeanul e dator către lege mai mult decît supunerea sa. El trebuie a-i fi sprijinitor și ajutor. BĂLCESCU, O. I 354.

3. (Construit cu dativul) Care are a mulțumi cuiva pentru un serviciu, pentru un sprijin etc.; îndatorat. Ție îți sînt datoare mîntuirea puilor mei. ISPIRESCU, L. 90. Voi veți trăi; căci vouă Grecia e datoare; Căci voi ați dat semnalul la libertatea sa. ALEXANDRESCU, P. 143.