Ce înseamnă cu strîngere de inimă?

Sensul expresiei este

Dicționarul dă următoarea explicație expresiei "cu strîngere de inimă": cu un puternic sentiment de durere, de teamă, de spaimă

" cand mai larg, cand mai aproape,
ca o stringere de ape.
Si privirea-n sus tisni,"
Leoaica tanara, iubirea poezie de Nichita Stanescu

" Ascultam usor, ca printre genele auzului. Dar, sensibilizat de cutremurul ce ma descumpanise, nu-mi scapa nimic nu numai din insirarea povestirii, asa cum o spunea acum prietenul, ci, pe masura desfasurarii ei, traiam intimplarea in sine, in acuitatea spatiului si timpului de atunci cind se petrecuse, asa cum numai in copilarie luam aievea parte la peripetiile basmului.
- Eram, incepu el, in ultimul mare razboi, aciuat pe linga unul din comandamentele romanesti, in imediata apropiere a frontului. Ne aflam intr-o zona foarte primejduita, unde, cu o indolenta, cu o fatalitate in adevar de tragedie antica, asteptam - fara sa se ia cea mai mica masura, fara sa clintim un deget - catrastofa. Stam acolo aproape zece ofiteri, cu un general in frunte, intr-o paralizie in care numai pasarea, hipnotizata de ochii sarpelui, cade. Trupa, imprastiata pe nesfirsi-ta intindere a stepei, adulmeca dezastrul, asa cum fiarele, in mai nemijlocita atingere cu pamin-tul, presimt marile cataclisme. Soldatii urmareau cu stringere de inima tragicul gigiit al gistelor salbatice ce sfisiau noptile. Bateau cu ochii si gindurile sloboda Cale a robilor, ce, ca o imensa falie alba, spinteca beznele cerului, lasindu-se spre Moldova. Bagau de seama cu ingrijorare miararea tot mai nestavilita a salbaticiunilor stepei, care fugea de dincolo navalind peste noi si talmaceau ca un semn de iminenta primejdie exodul acestora
Noi insa, ofiterii, vietuiam nu pe tarimul clatinat de huruitul tancurilor si tunurilor ce se ingramadeau impotriva noastra, undeva, dincolo. Noi traiam aplecati pe harti cu paminturi abstracte, cu mlastini hasurate, unde sageti scurte indicau false atacuri si miscari iluzorii. Noi ne rezemam pe hirtii, ne cirmuiam de ordine impersonale ce veneau de departe, din neantul din spatele nostru, ca sa treaca pe linga noi, in necunoscutul miscator din fata noastra."
Capul de zimbru poezie de Vasile Voiculescu

STRÎ́NGERE, strîngeri, substantiv feminin Faptul de a (se) strînge.

I.

1. Legare strînsă; înnodare, fixare. Strîngerea nodului.
♦ figurat Întărire, consolidare. În strîngerea legăturilor partidului cu masele, un rol important sînt chemate să joace organizațiile de masă

– sindicatele, U.T.M., sfaturile populare. LUPTA DE CLASĂ, 1953, nr. 8, 30. Cluburile constituie unul din cele mai importante mijloace de strîngere a legăturilor organizațiilor de partid și sindicale cu masa largă a muncitorilor. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2698.

2. Apăsare (în mînă, în brațe). Strîngere de mînă = faptul de a strînge cuiva mîna,în semn de salut prietenesc. Te anunț la verb reflexiv:eme. Pînă atunci, o strîngere de mînă. CARAGIALE, O. VII

7. Cîteva vorbe, o strîngere de mînă și dispărea iar în parfumatul ei ietac, împlînd nopțile cu dulci și neuitate visuri. EMINESCU, N. 59. Strîngere în brațe = îmbrățișare. Cu geana ta m-atinge pe pleoape, Să simt fiorii strîngerii în brațe. EMINESCU, O. I 120.

3. Ghemuire, zgîrcire; contractare.
       • Expresia: (Cu) strîngere de inimă = (cu un) puternic sentiment de durere, de teamă, de spaimă. Cu strîngere de inimă, Constantin a aflat, după Crăciun, ziua sorocită de Badea pentru nunta-i cu Frusina. GALACTION, O. I 128. Îmi veni atunci o grozavă strîngere de inimă, dar mă stăpînii. GANE, N. III 49. Dar aste două zile cum am trăit eu?... Ce strîngere continuă de inimă! ce frică! ce tortură! CARAGIALE, O. I 162.

II.

1. Adunare la un loc a unor lucruri (pentru a face provizii); îngrămădire.
♦ Adunarea grînelor, a fructelor etc.; cules. Experiența din anii trecuți ne arată că fără o muncă politică de masă temeinic pregătită nu poate fi asigurată strîngerea la timp a recoltei. CONTEMPORANUL, S. II, 1952, nr. 299, 2/5.

2. Economisire, acumulare (de bani, de bunuri materiale).
♦ Percepere, încasare. Strîngerea dijmei.

3. Adunare (I 1), colectare. Membri ai comisiunii însărcinate cu strîngerea voturilor și tragerea scrutinului. GHICA, A. 782.

4. (Învechit) Recrutare. Atuncea au fost la noi în țară... dese strîngeri de oști. SADOVEANU, O. I 559.