Definiție din
Dicționaru limbii românești
*viramént n., plural e (it. viramento, limba franceza virement, despre virer, a vira; despre virare, a vira; despre virare, a vira, a întoarce corabia înapoĭ. vezi reviriment). comerț Operațiunea de a vira o datorie de la un creditor la altu. (De ex.: A și B îs creditoriĭ uneĭ băncĭ; A e dator luĭ B și dă ordin ca banca să vireze în contu luĭ B o sumă de banĭ; atuncĭ banca debitează contu luĭ A și creditează contu luĭ B cu acea sumă). Operațiunea de a transporta la un capitul din buget creditele votate p. alt capitul.
– Fals viriment.
