Ce înseamnă consoană rotunjită?

Sensul expresiei este

Dicționarul dă următoarea explicație expresiei "consoană rotunjită": consoană la rostirea căreia se adaugă o articulație suplimentară de rotunjire a buzelor

" Ea n-a muncit in camp, nici in gradina,
S-a rotunjit la umbra pe-o perina
Cu fir lucrat si broderie fina."
Boccacio poezie de Anatol Codru

" Si cand ma uit in urma mea
La discul rotunjit din tina,
Il vad schimbat deodata-n stea,"
August poezie de Duiliu Zamfirescu

ROTUNJÍT, -Ă, rotunjiți, -te, adjectiv (Și în forma rotunzit)

1. Cu o formă rotundă (1), cu un contur curb. Colț rotunjit. ▭ Dealul se urca rotunzit, ca un sîn, iar marginile lui se prăvăleau repezi. GÎRLEANU, L. 29. Sulcina era bălaie, cu părul galben ca spicul copt și rotunjit pe spate. DELAVRANCEA, O. II 187.
       • (Adverbial) Avea barbă și mustăți tăiate rotunjit și țepos. SADOVEANU, B. 96.
♦ (Despre ochi) Larg deschiși, holbați. Rămăsese ca fulgerat, cu ochii rotunziți, înfricoșați de groază. SADOVEANU, O. VII 62.
       • Consoane rotunjite = consoane la rostirea cărora se adaugă o articulație suplimentară de rotunjire a buzelor.

2. (Despre părți ale trupului) Plin, gras, împlinit, rotund2 (2).

3. Mărit, sporit, întregit, împlinit.

– Variante: rătunjít, -ă (ODOBESCU, S. I 105), rotunzít, -ă adjectiv