eSursa - Dictionar de sinonime



Ce înseamnă conducere colectivă?

Care e conducere colectivă?


CONSULTÄ‚ DEX SINONIME
Sensul expresiei este

Dicționarul dă următoarea explicație expresiei "conducere colectivă":
principiu suprem de conducere în partidul marxist-leninist, constînd în atragerea maselor în munca de conducere, prin elaborarea și discutarea în colectiv a hotărîrilor, prin dezvoltarea spiritului de răspundere personală și prin crearea c




Ce inseamna expresia      ă in literatură

"Riquet declara ca incepe, daca i se da voie, lucrarile santului pe socoteala lui, ca o incercare: „asa ca, zice el, eu pun in joc si cinstea si averea mea.
De-oi da gres am sa trec drept un vizionar si am sa pierd o mare suma din averea mea.". in sfirsit i s-a dat dezlegare si hirtii la mina sa inceapa aceasta lucrare „de incercare a pantei si de conducere a apelor." Omul nostru trecea acum de la indrazneala inchipuirii la aceea a faptei, a executarii, in care s-a dovedit tot asa de destoinic. in citeva luni cu harnicia si neintrecuta-i putere de munca, a ispravit santul de incercare si a dovedit cu usurinta, impotriva tuturor comisiilor si paracomisiilor, ca avea dreptate: putuse da apa trebuitoare plutirii corabiilor in partea cea mai inalta a canalului
Comisia pleca cu coada intre picioare "
Un mester vrajitor poezie de Vasile Voiculescu
Definiție din
Dicționarul limbii romîne literare contemporane
CONDÚCERE, conduceri, substantiv feminin

1. Acțiunea de a conduce; activitatea conducătorului, a celui care stă în frunte, care conduce ceva. Organ de conducere. Colectiv de conducere. ▭ Sub conducerea partidului, cu neîntreruptul ajutor al Uniunii Sovietice, Romînia a parcurs în cițiva ani un drum mare, bogat în prefaceri revoluționare. GHEORGHIU-DEJ, C. XIX

12. Femeile muncitoare trebuie ridicate cu îndrăzneală în conducerile organizații lor sindicale. REZ. HOT. I 64. Condiția esențială a succesului muncii de agitație este conducerea zilnică și concretă a acestei munci de către organizația de partid. LUPTA DE CLASĂ, 1952, nr. 5, 68. Un comandant suprem, un amiral, lua la miezul nopții conducerea operațiilor. BOGZA, A.

I. 313.
       • Conducere unică=principiu potrivit căruia conducerea este alcătuită dintr-o singură persoană sau dintr-un singur organ (instituÈ›ie, întreprindere, organizaÈ›ie etc.) reprezentînd interesele tuturor celorlalte persoane sau organe conduse. Conducere colectivă = principiu suprem de conducere în partidul marxist-leninist, constînd în atragerea maselor în munca de conducere, prin elaborarea È™i discutarea în colectiv a hotărîrilor, prin dezvoltarea spiritului de răspundere personală È™i prin crearea condiÈ›iilor favorabile desfășurării criticii de jos. Principiul conducerii colective este principiul suprem de conducere în partidul marxist-leninist. SCÃŽNTEIA, 1953, nr. 2724.

2. (Concretizat) Forța conducătoare constituită din persoanele care dirijează un partid, o întreprindere etc.; colectivul care conduce, conducătorii.