CONSULTĂ DEX SINONIME | |
Sensul expresiei este
|
ă in literatură " Scurt fulgerat de umbrele natange, Acel cioban, ajuns la fiul meu, Prin el isi mana turmele de sange." Miorita poezie de Arcadie Suceveanu " Pai, eu ma pricep la limba, Ca am fost cioban la oi; Mai, cum unii o mai schimba! " Cuvantul boclucas poezie de Carare Petru |
Definiție din
ciobán (ciobáni), substantiv masculinDicționarul etimologic român – Păstor. – Mr. cioban, istr. țoban. limba turcă çoban (Roesler 608; Șeineanu, II, 128; Miklosich, Türk, Elem., I, 278; Miklosich, Fremdw., 82; Berneker 159; Lokotsch 1921; Ronzevalle, 77); conform limba neogreacă τσοπάνης, τσοπάνος, albaneză čoban, limba bulgară, limba sârbă čoban(in), rut. čaban, poloneză czaban, limba rusă čaban, în limba maghiara csobán(y). Cuvînt rar în dialecte. După Weigand, Jb., XVI, 222, intrat în limba română prin intermediul limba bulgară, ceea ce nu pare sigur; pentru motivele extinderii sale limba română, conform Caracostea, Mitt. Wien., 98. Pentru formele dialectale din limba neogreacă, conform Höeg 127. Din limba română provin în limba maghiara csobán(y) (Edelspacher 12), și posibil rut. și poloneză derivat ciobancă, substantiv feminin (păstoriță); ciobăneasă (variantă ciobăniță), substantiv feminin (păstoriță); ciobănesc, adjectiv (de cioban); ciobănește, adverb (ca ciobanii); ciobănos, adjectiv (rustic, necioplit); ciobăni, verb (a fi cioban); ciobănime, substantiv feminin (mulțime de ciobani); ciobănie, substantiv feminin (ocupația ciobanului). |