Ce înseamnă compuse: cățelul-pământului?

Sensul expresiei este

Dicționarul dă următoarea explicație expresiei "compuse: cățelul-pământului": nume generic dat mai multor familii de animale din ordinul rozătoarelor, care trăiesc sub pământ; cățel-de-frasin sau cățelul-frasinului

" Pe casa noastra azi-noapte
Ca un catel parasit
Singur printre simboluri,"
Mila poezie de Ana Blandiana

" El sta sugand din propria lui coada.
Acest catel ce toata ziua latra,
Rosti Maestrul cu-a lui voce trista,"
Infernul poezie de George Topirceanu

cățél substantiv masculin [Atestat: ANON. CAR. / V: țắl / Plural: ei / Etimologie: moștenit din latinescul catellus] 1 Pui de câine (de curând născut, care încă suge). 2-3 (Pan; șhp) Câine (mic). 4 (Îe; îlav) (A pleca) cu , cu purcel (A pleca) cu întreaga familie și cu tot ce are. 5 (Îs) Ușa ului Ușă secretă. 6 (Zgl; îc) ul-pământului Orbeț (Spalax microphtalmus). 7 (Zgl; îc) de-mare Corosbină (Blennius sanguinolentus). 8 (Zgl; îc) de-frasin (sau ul-frasinului) Cantaridă (Lytta vesicatoria). 9 (Îe) A asculta la ul-pământului A dormi adânc. 10 (Îae) A fi mort. 11 (Pan) Pui de orice alt animal (sălbatic) care seamănă cu câinele (lup, urs, vulpe etc.). 12 (Fig) Om lingușitor și fără scrupule. 13 (Fig) Expresie de dezmierdare adresată unui copil. 14 (Ent) Larvă de albină. 15 (Med; pop; șîc ei (-de-turbă) Boală la om (sau la vite) sub forma unor bășicuțe ce se fac sub limbă, primăvara. 16 (Med; pop; îae) Vine de sub limbă, pe care sunt înșirate mai multe formațiuni. 17 (Îe) A-i face cuiva ei pe inimă A-l supăra rău. 18 (Bot; mpl) Parte a unei căpățâni de usturoi. 19 (Țes; Ban) La râșchiat, unitate de măsură a firelor din motcă, egală cu 20 de jerbe (sau cu 60 de fire). 20 Dinte aflat la coada coasei, perpendicular pe aceasta, care intră într-o scobitură. 21 (Îdt) Parte în care intră veriga unei uși. 22-23 Parte (crestată) a cheii, care intră în gaura cheii. 24 (Țes) Scândurică cu crestături folosită pentru a opri sulurile războiului de țesut să dea înapoi Si: cordenci, cripalcă, piedică, proptar, răzuș, scară, scaun, tocălie. 25 (La construcții) Butuc pe care se sprijină o parte orizontală a unei mașini motrice care transmite mișcarea. 26 Capăt al unui stâlp, cioplit pentru a intra în scobitura altui lemn. 27 Zimț. 28 Trăgătoare care se întrebuințează la descălțatul cizmelor Si: slugă. 29 Stâlp. 30 (Tsl; Mol) Piesă de metal găurită. 31 (Mol) Fire de barbă lăsate să crească numai sub buza inferioară Si: muscă. 32 (Ast; pop) Câinele-mic.