Ce înseamnă compuse: busuioc-roșu?

Sensul expresiei este

Dicționarul dă următoarea explicație expresiei "compuse: busuioc-roșu": plantă erbacee ornamentală, cu flori mici, roșii, dispuse în spice amaranthus caudatus; busuioc-sălbatic

" Si-i privegheaza cazna-n aratura, Vazduhu-i copt si fluturat pe zari, Ii parguie pan si cuvantu-n gura; Si pasarile-l trec pe curmezis, Si grindina ii pistruieste-aleanul, Ci el, in gandul lui mai cat un deal, Se reazema de toamna cu tot neamul. Si in lumina molcoma de nopti Pana-n butuc luceafarul se-nmoaie Cu lutul framantand in veac asprit Painea de plai cu bubuit de ploaie. Grija e tot, si cate-s imprejur De munca lui se tin si se innoada: Spinu-i hranit din mana lui cu sat Si helgea se inghesuie la nada. Si-l face universul omul lui Si tot ce-i greu — i-arunca in spinare — Frunza ce cade la hotar de ani, Si-amurgurile cate se rup din stare. Calca pe racla de strabuni, starnind La capatul cellalt floare si prunca, Toate se-ncheaga din vecia lui Si se innemuiesc dupa porunca. Si pan la urma i se face steag Camasa lui scortoasa — pe tot chipul, Si umerii il dor si se desfac Pe-alature, zvacnind, ca doua-aripe... Acesta-i Omul nostru cel ION Intrat pan la istov in asta vreme, Nu-l poti lega de somn si alinari,
De-o nepasare si de alte semne. Cand moare bucuros pe dealul lui Pus intr-un cos cu bobu-n aratura, Vine o stea cu busuioc pe maini Si ii saruta vecii de pe gura.
"
De Ioni, de Marii poezie de Anatol Codru

" Sa le vad florite-n drum Cu trei fire de parfum... Maica mea, cica, a oftat Si-a nascut fecior in sat, Care-a scris cu matostat: Busuioc, si inca-o data, Am iubit, dar nu ca tata, Drago stind pe apucate, — Am cules pan am ales Floarea cea de inteles, Cand dau toamnele-n cules Si rasar de dupa flori Flori rotate de feciori Cu casa in subtiori...
Rostul tau de fata mare Sta ascuns intr-o bratare, Sus, la coarda-n casa mare, Unde striga-n grinda locul Si se coace busuiocul Cu samanta de deochiu. Am vazut ca era grau, Pus in coapsa ta si-n brau, Spic mascat, ca val de rau. Si-am vazut, ca trecea unul Subtirel, asa ca struna, Si-avea secera pe umar. Am trecut si eu pe-aproape, Tineam vorba sub pleoape,
Dar s-o zic n-am vrut socoate. Era tot acel fecior, Cu fruntea de alior Si minciuna de trei ori. Tu-ai saltat si ai facut Doua vorbe de-mprumut, C-a fost greu sa spui ce-ai vrut Si-ai zis, Gheorghe, uite, eu, S-apoi tu, ca esti flacau, — Daca-o faci, ti-i dreptul tau. Eu astept, de, cum ma stii, Caci de tine draga-mi-i, Cum mi-a fost si mai dintai... El cu-o floare-n palarie, S-a gandit si-a zis: Marie, Auzi iarba din cimpie, Tinerea si se mladie? Eu ma duc s-o fac marunchi, Sa-i pun mana pe la junghi, Cand s-o frange in genunchi. Si apoi ma intorc pe zori, Cum ti-am spus de-atatea ori, Daca nu de vreo trei ori. Tu atunci ai scos afara Busuioc ce da in floare, Sa se scuture-n carare, Si ai zis: mai Gheorghe, stiu, Ca-o sa vii si mai tarziu."
Boccacio poezie de Anatol Codru

BUSUIÓC, -OÁCĂ, busuioci, -oace, substantiv masculin, substantiv neutru, adjectiv

I. S. m., substantiv neutru

1. S. m. Plantă erbacee de grădină din familia labiatelor, cu tulpina păroasă, cu flori mici, albe sau trandafirii, cu miros plăcut (Ocimum basilicum).
       • Compuse: busuioc-roșu = plantă erbacee ornamentală, cu flori mici, roșii, dispuse în spice (Amaranthus caudatus); busuioc-sălbatic = plantă erbacee cu tulpina păroasă și flori violete (Prunella vulgaris).

2. substantiv neutru (regional) Numele unui dans popular asemănător cu hora; melodie după care se execută acest dans.

II. Adj. (Despre fructe, vin) Cu aromă de busuioc (I 1).
♦ Pere busuioace = soi de pere răspândit mai mult în Moldova, ovale, galbene-verzui și roșii-aprins pe partea însorită.
♦ (Substantivat, forme) Varietate de viță-de-vie; strugure produs de această viță. [Variante: bosuióc substantiv neutru]

– Din limba bulgară bosilek, limba sârbă bosiljak.