 |
|
| CONSULTĂ DEX SINONIME | |
Sensul expresiei este
|
 ă in literatură " Sa scot din mlastini perle-ntre pleoape. Un turn sa fiu, car unt de insomnie, Pe care luna l-a pictat cu var." Nufarul magic poezie de Arcadie Suceveanu " La usi acolo grija sta goala si flamanda, Prin astfel de bordeie curg lacrimile crunt ! " Strajerul poezie de George Cosbuc |
| Definiție din
UNT, (rar) unturi, substantiv neutruDicționarul limbii romîne literare contemporane 1. Grăsime naturală extrasă din laptele anumitor animale (domestice) și folosită ca aliment. Netezea calm cu cuțitul untul întins pe franzelă. VORNIC, P. 164. Cuhnia în care se pregăteau lăpturile, smîntînurile și unturile obicinuite la țară. MACEDONSKI, O. III 140. Lapte, brînză, unt și ouă, de-am putea sclipui să ducem În tîrg. CREANGĂ, P. 6. Silven, cînd vindea untul într-un paner pe piață, Era mult mai ferice. NEGRUZZI, S. II 256. • Locuţiune adverbiala (În legătură cu verbe ca «a merge», «a aluneca» etc.) Ca untul = ușor, fără efort. • Expresia: A scoate untul din cineva = a stoarce de puteri pe cineva, a vlăgui. A bate (pe cineva) să-i meargă untul vezi merge (II 1). A bate apa-n piuă să se aleagă untul vezi apă. ♦ (Urmat de determinări care indică proveniența) Grăsime vegetală, ulei. Untul de sunătoare nu e așa de bun pentru bube. DELAVRANCEA, S. 265. Să se puie... unt de trandafir și un dram de unt de livant. PISCUPESCU, O. 306. 2. Compus: untu-vacii = plantă erbacee cu tulpină simplă, cu flori liliachii, purpurii, rar albe (Orchis Morio); untișor (2). |
