Ce înseamnă compus: spin-muscălesc?

Sensul expresiei este

Dicționarul dă următoarea explicație expresiei "compus: spin-muscălesc": cătină

" De teama ca de ghimpi sunt plini ?
Si daca viata are spini,
De ce te plangi ca-i rea viata ?"
Legenda trandafirilor poezie de George Cosbuc

" Aici e-un soare lent si-un nesfarsit cu in,
Ocean cu nici un port la geamul unui spin...

"
Secunde cu munti poezie de Ion Vatamanu

SPIN, spini, substantiv masculin

I.

1. Organ în formă de țeapă care crește pe tulpina sau pe ramurile unor plante; ghimpe. De teama unui spin, Lăsăm să moară roza pe tulpină. CERNA, P. 125. De multe ori iese o fericire din mijlocul necazurilor, precum iese roza din mijlocul spinilor. BOLLIAC, O. 262. Porumbel cu porumbele, Negrișoare, mititele, Cază-ți porumbelele, Uște-ți-se frunzele, Să rămînă numai spinu. JARNÍK-BÎRSEANU, despre 59.
       • (Poetic) Pe frunțile lor purtau coroane făcute din fire de raze și din spini auriți și lungi. EMINESCU, N. 25.
       • figurat [Mitrea] moștenise spinii ei. SADOVEANU, M. C.

7.
       • Expresia: A sta (sau a ședea) pe (sau ca pe) (niște) spini = a fi neliniștit, a nu mai avea răbdare; a sta ca pe ghimpi. Părea însă grozav de nerăbdătoare și stătea ca pe niște spini. REBREANU,

I. 119. Moartea întreabă ce mai porunciți? Și nu vă supărați, dar tare-i supărată și avană, drept să vă spun; șede ca pe spini și verb reflexiv:ea numaidecît să-i dați răspuns. CREANGĂ, P. 315. A fi (sau a sta) ca un spin în ochii (în inima sau în coasta) cuiva = a incomoda pe cineva prin prezența sa, a nu fi pe placul cuiva.

2. Plantă din familia compozeelor, cu tulpina dreaptă și frunze cu ieșituri spinoase, cu flori roșii, galbene sau albe; crește prin locuri necultivate și prin pășuni etc. (Carduus acanthoides); scai. Printre spinii cîmpului, Gîngu mergea alături cu cîinele. C. PETRESCU, S. 36. Spinii ne zgîrîiau; îi prindeau și-i sfîșiau rochia. IBRĂILEANU, A. 161. Tu ești, Mircea?

– Da-mpărate!

– Am venit să mi te-nchini, Să nu schimb a ta coroană Într-o ramură de spini. EMINESCU, O. I 146. Așa-i, doamne-ntre străini, Ca mlădița între spini; Suflă vîntul ș-o clătește, De toți spinii mi-o lovește. JARNÍK-BÎRSEANU, despre 195.
       • Compus: spin-muscălesc = cătină.

3. Porumbar1.

II. Tijă metalică mică, de formă cilindrică sau conică, folosită pentru a asigura îmbinarea a două piese metalice; știft.

III. Momentul cinetic al unei particule elementare de materie.

– plural și: (I, n.) spinuri (ALECSANDRI, P. III 246).

– Variantă: (rar) spíne (BUDAI-DELEANU, Ț. 89) substantiv masculin