Ce înseamnă compus: cinci-degete?

Sensul expresiei este

Dicționarul dă următoarea explicație expresiei "compus: cinci-degete": plantă erbacee târâtoare, ale cărei frunze au cinci foliole potentilla reptans

" In care cate-o teasta fugea dupa-un gatlej,
Iar deget dupa deget, si coaste dupa coaste,
Urmau in goana mare ca oaste dupa oaste..."
Rasmelita mortilor poezie de Alexandru Macedonski

" Cu coco=ul ridicat:
Dintr-un deget o mi=care,
Glon ul zboara cu turbare"
Saracia poezie de Bogdan Petriceicu Hasdeu

deget sn [Atestat: CORESI, PS. 16/7 / V: (pop) deșt, (îrg) dăgit, dejt, digit, (îvr) deajet / Plural: e și (rar) uri / Etimologie: moștenit din latinescul digitus] 1 Fiecare dintre prelungirile mobile, alcătuite din falange cu care se sfârșește mâna. 2 (Pfm; îe) Sunt cinci e la o mână și nu seamănă Nici frații nu seamănă perfect între ei. 3 (Îs) ul (cel) mare (sau cel gros) Degetul cel mai gros al mâinii, format din două falange, opozabil Si: policar. 4 (Îs) ul arătător sau (reg) cel dintâi Degetul al doilea, cu care se arată Si: arătător, index. 5 (Îs) ul mijlociu sau (cel) din mijloc, (cel) mai lung Degetul al treilea, situat între degetul arătător și cel inelar. 6 (Îs) ul inelar sau (înv) al inelului, de inele Degetul al patrulea, pe care se poartă, de obicei, inelul Si: inelar. 7 (Îs) ul (cel) mic (sau mititel, micuț) Ultimul deget, mai scurt și mai subțire, al mâinii. 8 (Pfm; îe) A se ascunde (sau a se da) după (propriul) A căuta în zadar să-și ascundă o vină evidentă. 9 (Îae) A fugi de răspundere. 10 (Pfm; îe) A ști (sau a cunoaște) (ceva) (ca) pe e A ști (sau a cunoaște) ceva foarte bine. 11 (Pfm; îe) A purta (sau a duce, a învârti, a juca) (pe cineva) pe e A face ce verb reflexiv:ea din cineva. 12 (Îae) A păcăli pe cineva. 13 (Fam; îe) A (putea) număra pe e (sau pe ele mâinilor, ori de la o mână) A fi un număr (foarte) mic de obiecte sau ființe. 14 (Pfm; îe) A aluneca (sau a se strecura) printre e A scăpa. 15 (Îae) A dispărea pe neobservate. 16 (Îe) A pune (sau a trece cu, ori, înv, a întări cu) ul A aplica amprenta digitală în loc de iscălitură. 17 (Pop; îe) A se trage în e sau a trage ul cu cineva A-și măsura puterile cu cineva. 18 (Îae) A se lua la ceartă cu cineva. 19 (Pfm; îae) A arăta cu ul A disprețui (fățiș) pe cineva pentru faptele sale. 20 (Pfm; îae) A face de rușine pe cineva. 21 (Înv; îae) A fi evident, dovedit. 22 (Fam; îe) A avea e lungi (sau a fi lung în e) A avea obiceiul de a fura. 23 (Fam; îe) A nu mișca (măcar) un A rămâne pasiv când trebuie să rezolvi o problemă. 24 (Îae) A nu ajuta pe cineva. 25 (Pfm; îe) A-și da cu ul în ochi A nu vedea nimic (din cauza întunericului). 26 (Pfm; îe) A-și linge degetele A mânca o mâncare foarte bună. 27-28 (Îe; rar) A nu ști să-și numere ele A fi (prost sau) lipsit de învățătură. 29 (Pop; îe) A fi (sau a rămâne) gol ca ul (sau ca ul de gol) A ajunge foarte sărac. 30 (Pop; îe) A rămâne (numai) cu ul A rămâne foarte sărac. 31 (Pop; îe) A fi cu ul în gură A fi foarte sărac. 32 (Îae) A fi foarte naiv. 33 (Pop; îe) A sta (sau a ședea, a fi) cu ul (ori cu ele) în gură A pierde verb reflexiv:emea fără să facă nimic. 34 (Pop; îe) A da cuiva cu ele în ochi A spune cuiva lucruri neplăcute. 35 (Îae) A încerca să înșeli pe cineva. 36 (Rar; îe) A da din A fi viu. 37 (Pop; îe) A-și mușca ele A fi zgârcit. 38 (Reg; îe) A da cu ul A voma. 39 (Pop; îe) A da pe cineva după A înșela pe cineva. 40 (Îae) A întrece pe cineva în privința situației materiale, poziției sociale etc. 41 (Pop; îe) A fluiera din e A rămâne păgubaș. 42 (Îrg; îe) A bate (cuiva) cu ul A amenința cu degetul. 43-44 (Îe) A atinge (ceva) cu ul A fi foarte aproape (în spațiu sau) în timp, de ceva. 45 (Îe) A nu rămâne loc nici să pui ul A nu rămâne nici un pic de locuțiune 46 (Pfm; îe) A nu ajunge cuiva nici la ul cel mic A fi cu mult inferior cuiva. 47 (Pop; îe) ul lui Dumnezeu Voința divină. 48 (Îe) A încerca marea cu ul A încerca ceva evident imposibil 49-50 (Pfm; îe) A pune ul pe rană A înțelege (sau a exprima) esențialul într-o problemă sensibilă. 51 (Pfm; îe) A-și mușca ele A regreta. 52 (Rar; îe) A strânge ele floarea A distruge. 53 (Pfm; îe) A avea (pe cineva) la ul (cel) mic A putea face orice cu cineva. 54 (Pfm; îe) A lăsa (pe cineva) la ul cel mic A întrece pe cineva. 55 (Pop; îe) A pune (pe cineva) la ul cel mic A se dovedi superior cuiva. 56 (Îe) A schimba (pe cineva) cu ul cel mic A schimba pe cineva cu ușurință. 57 (Pex) Fiecare dintre prelungirile mănușii care îmbracă degetele (1). 58 (Adt piciorului) Fiecare dintre prelungirile cu care se termină piciorul la om sau laba la unele animale. 59 (Îe) A merge (sau a umbla, a păși, a se înălța etc.) în (sau pe) vârful (sau vârfurile) elor (sau în e) A merge, a umbla etc. cu corpul sprijinit numai pe vârfurile picioarelor. 60 (Pex; îae) A merge, a umbla etc. fără zgomot. 61 Fiecare dintre prelungirile picioarelor, terminate cu gheare, la unele păsări. 62 Veche unitate de măsură pentru lungimi, având aproximativ lățimea unui deget (1). 63 (Înv) Dactil. 64 (Teh) Piesă componentă a aparatelor de tăiere la cositori, secerători, combine de cereale etc., care separă și sprijină plantele în momentul tăierii. 65 (Bot; rar) Golomoz (Dactilis glomerata). 66 (Reg; îc) Cinci-e sau iarba-elor Plantă erbacee târâtoare ale cărei frunze au cinci foliole (Potentilla reptens). 67 (Reg; îc) -roșu Degețel-roșu (11) (Digitalia purpurea).