Ce înseamnă cînd de?

Sensul expresiei este

Dicționarul dă următoarea explicație expresiei "cînd de": și cînd, brăzduind cerul, fulgerul scînteietor preste undele muginde le-arăta cu grozăvie cum plutea

" Dar privighetoarea canta, dar privighetoarea canta.
In arcane de padure grozavie ce spaimanta,
Aurora-ntarziata nu s-arata sub frunzis,"
In arcane de padure poezie de Alexandru Macedonski

" Norii vin peste munti, de pe mare?
Stai linistit, fiule, nu-i grozavie mare!
Tuna si ploua, traznesc fulgere albastre?"
Africa poezie de George Meniuc

GROZĂVÍE, grozăvii, substantiv feminin

1. Faptă, situație sau întîmplare îngrozitoare, înfricoșătoare; oroare, urgie. Gîndurile fugeau cu ani în urmă, la grozăviile războiului. CAMILAR, TEM. 58. Atunci, grozăvie mare!... cumătrul lup se și arătă in prag! CREANGĂ, P. 27.
♦ Ființă, arătare groaznică; monstru. În arcane de pădure grozăvie ce spăimîntă, Aurora-ntîrziată nu s-arată sub frunziș, Întunerecul în cale i s-a pus în curmeziș. MACEDONSKI, O I 115.
       • (Urmat de determinări introduse prin prepoziție «de») Aceasta nu ți-a mai ajuta acuma nimică, tu, grozăvie de femeie! SBIERA, P. 114.

2. (Familiar) Lucru mare, grozav, extraordinar. Pălăria mea era o grozăvie: la betelia care o înfășura era cusut în dreapta un pistol albastru, de tinichea. STANCU, despre 242. Și doar nu era cine știe ce grozăvie la trup, era un om mijlociu, ciolănos, smolit la față, un om ca mulți alții. SADOVEANU, P. 246.
       • (Urmat de determinări introduse prin prepoziție «de») Pajura neagră au zburat cu dînsul și cu acea grozăvie, de greutate pe spatele sale spre lumea albă. SBIERA, P. 87.

3. (Învechit) Cruzime. Cînd de ( = și) cînd, brăzduind cerul, fulgerul scînteietor Preste undele muginde le-arăta cu grozăvie Cum plutea... leșile fraților lor. NEGRUZZI, S. II

7.