Definiție din
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a
RETÓRTĂ, retorte, substantiv feminin Vas de sticlă, de pământ, de metal, de obicei în formă de balon, cu gâtul lung și curbat, întrebuințat pentru distilare la temperaturi mai ridicate în laboratoare sau în industrie.
• Cărbune de retortă = cărbune dur, bun conducător de electricitate, care se depune pe pereții retortelor în care se distilează cărbunele la fabricarea gazului de iluminat și care are întrebuințări în electrotehnică.
– Din limba franceza retorte, germana Retorte.
