Ce înseamnă campanie electorală?

Sensul expresiei este

Dicționarul dă următoarea explicație expresiei "campanie electorală": totalitatea mijloacelor de propagandă folosite în vederea unor alegeri

"Sunt trei feluri de produceri intelectuale: unele mai presus, altele mai prejos de orice critica, iar altele la nivelul criticei. Se-ntelege ca vorbim nu despre parerile pe cari un autor le emite. Acestea pot fi admisibile sau nu, onorabile sau detestabile, generoase sau infame, putin importa; e vorba de felul cum ele sunt asternute; de puterea conceptiei si de inaltarea de spirit a autorului.
Vecinie ideile si principiile lui Machiavelli vor fi denuntate de unii ca infame, cat lumea, insa, nu va-ndrazni cineva sa critice opera marelui om ca putere de conceptie, ca opera de spirit. in felurite opuscule, in nenumarate cuvantari, multi maruntei, curtizani ai naivitatii multimii, vor detesta principiile si parerile lui; nici prin gand, insa, nu va cuteza vreunul sa-i pretuiasca sau sa-i despretuiasca opera ca atare; iar acesti curtizani, marii si marunteii doritori de a stapani, incepand cu Frederic cel Mare si ispravind cu cel din urma agent electoral de mahala, nu vor lipsi, mai ales ei, constient ori instinctiv, sa urmeze cu scumpatate lapidarele povete ale ilustrului florentin, pe cari le ponigresc pe fata, urmand si-n aceasta tot o povata a lui.
Cine oare, nefiind de-a dreptul un caraghios, va cuteza sa spuna ca celebrul secretar, in afara de tendentele si parerile lui, nu ne-a lasat un capodopera incomparabil? Iata o lucrare mai presus de orice critica - o lucrare asa-numita clasica. Exemple altele ar fi de prisos, cred eu; o intreaga lista a producerilor geniale nu ne-ar duce mai departe; "ba chiar ar fi neplacut sa fac, dupa vechile calapoade inca la moda, parada ridicula de eruditiune intr-o simpla notita literara."
Exigente grele poezie de Ion Luca Caragiale

"
Este, de exemplu, lista col. I. Dupa toata corijarea liberala a acestei liste, dupa scoaterea catorva nume si inlocuirea lor prin altele mai patriotice, lista se gaseste in editie definitiva cuprinzand 34 de nume, a caror persoane vor veni toate la vot; trebuesc deci 18 voturi pentru reusita candidatului marelui partid. Dupa toata socoteala facuta de comitetul patriotilor din partea locului, marele partid nu poate fi sigur decat de 11 alegatori, unii functionari, altii rude d'aproape ale cutarui ministru sau ale prefectului. Este neaparat prin urmare a se mai asigura 7 voturi cel putin. In conformitate dar cu cele notificate prin enciclica de mai sus a pontifului suprem, comitetul electoral inainteaza lista cu observatiile cuvenite. Cei 11 sunt stersi cu condeiu rosu, altii, mai multi ori mai putini, sunt stersi cu condeiu albastru: asupra acestor doua categorii, stau scrise jos urmatoarele doua notite scurte si cuprinzatoare: Rosii sunt toti ai nostri. - Ceilalti sunt ai lor siguri. Ramane insa o treime, categoria celor cu pasuri, si asupra fiecaruia din acestia comitetul electoral local scrie pe larg observatiile sale.
"
Procedee electorale poezie de Ion Luca Caragiale

ELECTORÁL, -Ă, electorali, -e, adjectiv Referitor la alegeri sau la alegători; în legătură cu alegerile, în vederea alegerilor. Într-o atmosferă însuflețită, alegătorii circumscripției electorale orășenești nr. 90 au manifestat îndelung pentru partid și guvern. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2846. Lege electorală = lege care reglementează sistemul după care se fac alegerile și modul în care se împart mandatele. Listă electorală = listă pe care se înregistrează numele alegătorilor pentru a li se putea verifica dreptul la vot și a li se elibera cărțile de alegător. Campanie electorală = totalitatea mijloacelor de propagandă folosite în vederea unor alegeri. Campania electorală se desfășoară în condițiile însemnatelor succese dobîndite de lagărul păcii, democrației și socialismului, în frunte cu marea Uniune Sovietică în lupta pentru pace. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2784. Agent electoral vezi agent. Clientelă electorală = totalitatea cetățenilor care, în regimul capitalist, sînt atrași, prin mijloace demagogice, prin teroare sau prin falsuri, să voteze pentru un partid burghez. O parte destul de însemnată a clasei muncitoare, înapoiată din punct de vedere politic, și în special marea masă a țăranilor noștri, constituia în mod obișnuit clientela electorală a diverselor partide politice care se schimbau la cîrma țării. GHEORGHIU-DEJ, articulat cuvânt

15.