Ce înseamnă calculul probabilităților?

Sensul expresiei este

Dicționarul dă următoarea explicație expresiei "calculul probabilităților": calcul matematic care permite să se aprecieze dacă un eveniment complex se va întâmpla sau nu, în funcție de eventualitatea unor evenimente mai simple, presupus cunoscute

"
Ieri s-a facut in Camera a doua citire a declaratiei pentru modificarea art. 7 din Constitutie. In urma indelungatelor desbateri ce au avut loc cu ocazia intaiei citiri si in urma votului dat dupa inchiderea acelor desbateri, toata lumea se asteapta, cu drept cuvant, ca minoritatea are sa creaza, ca e de demnitatea ei sa nu mai ia cuvantul pentru o cauza odata pierduta, nefiind mai ales nici o probabilitate ca dispozitiile majoritatii s-ar fi fost schimbat intru ceva. Desbaterile, ce au avut loc la prima citire, sunt inca vii in memoria tutulor; materia discutiunii a fost, precum stim, sleita de oratorii cari au luat cuvantul si pentru si contra opiniei majoritatii, asa ca orice s-ar fi zis la a doua citire, n-ar fi fost decat numai repetirea ziselor dela cea d-intai, desbaterile de acum nu ar fi fost decat un fel de a doua editie, revazuta numai in privinta stilului poate, a desbaterilor trecute, fiind rezultatul votarii asigurat fireste pentru opinia majoritatii.
"
Reportaj parlamentar poezie de Ion Luca Caragiale

"
In vreme ce biografii cauta stramosi de-ai poetului intre Marea Baltica si Marea Caspica, intr-un sat din Bucovina, jud. Suceava, zis Calinestii lui Cuparencu, traiau pana deunazi si mai traiesc inca rude taranesti ale lui Mihai Eminescu. Satul, romanesc, era prin secolul al XVIII-lea jumatate al familiei Cuparencu, jumatate al boierului Carstea. Satul exista cu mult inainte de ocupatia austriaca (1775) si fiindca Petrea Eminovici, intaiul cu acest nume pe care il gasim prin scripte si amintiri, mergand indarat in vreme, se nascuse cu probabilitate intre 1732 si 1736, e lucru hotarat ca Eminoviceni au trait si inainte de 1736, fie in satul Calinesti, fie pe mosia boierului Carstea de la Costana. Inraurirea galitiana nu incepuse a se arata cu putere, deoarece vorbeau inca limba lor moldoveneasca. Feciorul lui Petrea se chema Vasile Iminovici, s-a nascut prin 1780 si a murit la 20 februarie 1844. Era taran si el, ca si parintele sau. Stia putina carte si, avand darul cantarii, boierul il oranduise dascal. Tot boierul i-a dat patru falci de pamant, catre sfarsitul veacului. Devenita sloboda, familia capata stare si trecere in sat. Razasia este prin ea insasi o noblete, si tatal poetului trecea, fara saritura, in boieria marunta (78,79).
Vasile are patru fete si trei feciori. Cel mai mare, Gheorghe (n. 10. II. 1812), tatal lui Mihai Eminescu, paraseste casa parinteasca. Al doilea, Ioan (n. 14. III. 1816 � m. 21. II. 1877), ramane la glie, se insoara cu Maria Mareci, ruteanca sau romanca ruteniza-ta, are copii si traieste taraneste. La curtea lui Gheorghe Eminovici din Ipotesti veni odata un frate al boierului, imbracat ca la tara. Copiii il auzira vorbind romaneste, dar si ruteneste, voind sa tainuiasca vreun lucru. Mezinul, Stefan (n. 24. I, 1819), se duce de acasa, fara urme. Ar fi plecat in Moldova, s-ar fi calugarit si ar fi murit de holera pe undeva (63). Ioan a avut o fata, data dupa un Ioan Florea, cu care face un baiat, Vasile Petrea, nu demult smintit, ratacitor pe ulitele satului. Un fecior al sau, Gheorghe, are la randu-i o fata, Xenia, casatorita cu Nicolai al lui Vasile, a carui mama, Chita (Evdochia) Hutan, vorbeste numai limba ruteana. Dupa alta ipoteza, probabil tot prin ancheta, Vasile Petrea ar infatisa doi copii, Vasile si Petrea, Vasile avand intr-adevar un fecior Gheorghe, insa Chita Hutan ar fi din linia Mariei Iminovici, o fata a lui Vasile Iminovici si sora cu Gheorghe, tatal poetului. Fata Mariei, Evdochia, s-ar fi casatorit cu Vasile Hutan. Arborele ramane inca in ceata, dar radacina e gasita. Cum se face ca aceasta familie, cu infatisare si nume romanesti, vorbeste de la o vreme ruteneste, se lamureste de catre cei care au cercetat satul astfel: Maria Mareci, nevasta lui Ioan, de fel din Serbauti (n. 1819 �m. 22 dec. 1897), era ruteanca. Fiind mai in varsta decat barbatul si mai cu tarie in casa asupra copiilor, ca indeobste in familiile taranesti de peste munti, ea face pe toti ai casei sa vorbeasca ruteneste si chiar pe barbatul ei, Ioan, care manuieste rau aceasta limba si nu e slobod la vorba decat pe moldovenie, ca fratii si parintii sai (78, 79). Eminescu insusi, fara sa cunoasca de aproape familia, nici din vedere, nici din documente, nu se indoia ca se trage din razesi moldoveni, rutenizati abia in vremea din urma, fiindca tata-sau fusese dat la carte romaneasca in Suceava (63)."
STRAMOSII poezie de Mihai Eminescu

PROBABILITÁTE, probabilități, substantiv feminin

1. Caracterul a ceea ce este probabil; posibilitate. Aveam totuși limpede impresia unei probabilități de vindecare. CAMIL PETRESCU, U. N. 182. Toate probabilitățile ne fac să presupunem scăderea valorii muncii. KOGĂLNICEANU, S. A. 180.
       • Expresia: După toate probabilitățile = după cît se pare, se pare (că), probabil. După toate probabilitățile, voi fi în Iași peste verb reflexiv:eo zece zile. CARAGIALE, O. VII 292.

2. (matematică) Număr egal cu limita către care ar tinde, într-un anumit sens, frecvența relativă a unui eveniment, dacă numărul de experiențe în care ar putea să apară acel eveniment ar tinde către infinit (frecvența relativă fiind cîtul dintre numărul de experiențe care dau acel eveniment și numărul total de experiențe). Calculul probabilităților = calcul prin care se determină probabilitatea unor evenimente complexe în funcție de probabilitățile unor evenimente mai simple, presupuse cunoscute.