CONSULTĂ DEX SINONIME | |
Sensul expresiei este
|
ă in literatură " Asa sa-ti piara chinul, cum piere pe pamant Cenusa-nvolburata ! La palos dar ! printr-insul Un leac vei afla, doamne, si-acela leac e : plansul ! In zori de zi Crai-Sanger spre cranguri a plecat" |
Definiție din
BÚRĂ substantiv femininDicționarul limbii romîne literare contemporane 1. (De obicei determinat prin «de ploaie») Ploaie măruntă și deasă, burniță. Vîntul sufla mai friguros, desfundînd iarăși o bură de ploaie măruntă, moleșitoare. REBREANU, P. S. 87. Vîntul suna în brazi ca o bură de ploaie. IBRĂILEANU, A. 155. Pulbere de diamante cade fină ca o bură. EMINESCU, O. I 142. • figurat Pe fața albă, sticleau ochii în bură de lacrimi. SADOVEANU, O. I 250. Tremurînd ea licurește și se pare a se rumpe. Încărcată de o bură, de un colb de pietre scumpe. EMINESCU, O. I 76. 2. Ceață amestecată cu ploaie foarte măruntă. • (Poetic) Cumnate Manole, a grăit uncheșul, de-acu dusu-m-am și eu. Mă întorc în bură și negură, cum spune cîntecul din bătrîni. SADOVEANU, N. forme 187. Bura piscului = ceața care acoperă vîrful unui munte sau al unui deal mai înalt, în zilele ploioase (uneori și în zilele senine). |