Ce înseamnă bibliografic?

Sensul expresiei este

Dicționarul dă următoarea explicație expresiei "bibliografic": publicație, lucrare sau document scris, folosit la studierea unei probleme sau la întocmirea unei lucrări științifice

" Poetul daca se aseaza la vreo raspant’e cu fantana
Vorbeste cu izvor u-albastr u de-a codrului frumoasa zana,
Ce se tot face nevazuta de cand nu sunt nici frati de cr uci,"
Padurea poezie de Alexandru Macedonski

" Facu sa sune glas de bucium la focul stanelor aprins,
Facu izvor ul sa-l ingane, padurea sa se-nveseleasca,
Orice durere sa-nceteze, si poezia sa vorbeasca."
Noaptea de mai poezie de Alexandru Macedonski

IZVÓR, izvoare, substantiv neutru

1. Fir de apă subterană care iese sau țîșnește la suprafața pămîntului. Umbrind verb reflexiv:un nor, n-a mai scăzut arsura, Și cerul astfel a ucis natura. Nici ape-n puțuri, nici izvoare-n munți, Și nime n-avea lipsă-acum de punți. COȘBUC, P. I 280. Acușa la ureche-i un cîntec vechi străbate. Ca murmur de izvoare prin frunzele uscate. EMINESCU, O. I 96. Mai de vale-o blîndă ciută La izvoare se adapă. ALECSANDRI, P. A. 154.
       • figurat I se năzări țarina fără capăt a gospodăriei colective, îl îmbăta un duduit de tractoare... niște izvoare de grîu roșcat curgeau din pîntecele batozelor. CAMILAR, TEM. 127. Ochii ei, două izvoare săcate, încetase de a mai varsa lacrîmi. EMINESCU, N. 28.
       • Izvor mineral vezi mineral. Izvor termal vezi termal.

2. (Mai ales la plural ) Locul în care iese la suprafața pămîntului apa din pînzele de apă subterană, formînd un lac sau o apă curgătoare; obîrșie. Izvoarele Jiului.

3. Punct sau corp de la care se propagă în spațiu lumină, căldură etc. Izvor de lumină.

4. figurat Origine, lucru din care provine, din care decurge ceva; sursă. vezi cauză (1). Izvor de inspirație. ▭ În durerile și furtunile negurosului nostru trecut, doina și cîntecul bătrînesc au fost izvoare de viață și energie. SADOVEANU, E. 17. Negru, cocoșat și lacom, un izvor de șiretlicuri, La tovarășii săi spune veninoasele-i nimicuri. EMINESCU, O. I 150.

5. figurat Document, monument pe care se întemeiază un fapt istoric sau care servește pentru sprijinirea unei afirmații științifice; sursă, sorginte. [Istoria] se întocmește pe baza izvoarelor, adică a dovezilor nescrise și scrise. istorie R.P.R.

7. Lipsa izvoarelor nu ne iartă a cunoaște cu de-amănuntul tactica oștirilor romînești. BĂLCESCU, O. I 24.