 |
|
| CONSULTĂ DEX SINONIME | |
Sensul expresiei este
|
 ă in literatură " venea noapteam strazile sfaraiau ca sifonul, sa fim tandri, loz necastigator, sa fim tandri, batator de covoare, sa ne iubim, robinete, sa facem excursii, mapa de plicuri!" Sa ne iubim, chera mu poezie de Mircea Cartarescu " Acesta este rolul teribil al musteriului mic: sa tortureze pe micul debitant Si sa vezi critica de amanunte! atat mai multa autoritate cu cat mai putina pricepere, atat mai multa imperturbabilitate cu cat mai putina siguranta. Musteriii vor: unul sa fie lucrul colea mai asa, altul, din contra, dincoace mai aminterea; pentru unii sunt prisoase tocmai acolo unde altii constata lipsuri; calitati se par unuia defectele ce izbesc pe altul, si de-a-ndaratele. in fine, cati musterii, atatea capete si tot atatea, fireste, pretentii si exigente. Ba mai mult: unuia si aceluiasi singur azi ii place asa, maine aminterea, si-n fiecare zi altfel. Se-ntelege ca intr-un targ cu obiceiuri statornice de pe vremuri, cu traditiuni de autoritate, cu deprinderi de gust dezvoltat incet-incet si normal, acest fenomen, cu toata diversitatea capetelor, va fi mai putin batator la ochi decat intr-un targ de curand ridicat, cum sunt cele americane si altele. Aci au navalit si navalesc pe apucate stransura si adunatura, fara egala deprindere de gust, fara continuitate si unitate de traditie si de nevoi publice, si care schimba, la fiecare cativa ani, si moravuri, si legi, si deprinderi, si costume, ca si unele spete inferioare care leapada la rastimpuri pielea din varful botului pana la sfarcul coadii. In targul de vremi statornicit, micul debitant stie ce marfa se cauta, stie ce trebuie musteriului cunoscut si credincios: ba ii merge chiar inaintea nevoilor; chiar i le provoaca, cunoscandu-i firea si gustul. Dar intr-un targ improvizat, in vecinie provizorat, Dumnezeu mai stie cum sa multumesti pe musterii. Dai primitivului in pielea goala o buna flanela, vanatorului preistoric o pusca si porcarului margaritare: o fi buna marfa dumitale, dar musteriii ii gasesc cusururi, deoarece nu le trebuie. Primitivului nu-i trebuie caldura pe spinare si pe pantece, pielea lui e-nvatata cu de toate; el are nevoie de zorzoane poleite, sa si le puna-n capul netesalat; vanatorului ii trebuie un tomahawk, iar porcarului porumb pentru vitele de-acasa Dar ia sa nu bagi de seama la vertiginosul mers al progresului! ia poftim de le da a doua zi aceea ce ai vazut ca le trebuia ieri. As! primitivul vrea acum camasi de matase, vanatorul o carabina ghintuita cu repetitie si porcarul briliante." Exigente grele poezie de Ion Luca Caragiale |
| Definiție din
bătător, oare [Atestat: CORESI, EV. /24 / V: -iu / Plural: i, oare / Etimologie: bate + -(ă)tor] 1-2 smf, a (Persoană) care bate. 3 a Care izbește privirea. 4 a (Fig; îe) la ochi Izbitor. 5 a (Fig) Stăruitor. 6 substantiv feminin Lopățică de bătut pânza când se înălbește sau când se spală rufele. 7 sn Îmblăciu. 8 substantiv masculin Titirez care se mișcă cu bătăi ritmice când joagărul e în acțiune. 9 substantiv masculin Mașină care bate bine smocurile de bumbac cu ajutorul unor rigle. 10 sn Bucată de lemn dreptunghiulară sau pătrată cu care se bat ușor literele la tipărire, pentru a se așeza la nivel, când se dă corectura sau se începe tipărirea în mașină. 11 sn Băț subțire, la un capăt cu o rotiță de lemn cu găurele, cu care se bate laptele prins ca să se aleagă untul Cf drugă, berdedeu, ferclideu, perdideu, mătcă, litcă, roată. 12 sn Parte a meliței pe care se așază transversal inul sau cânepa. 13 Lopățică (împletită) în fonnă de palmă, cu care se bat covoare, perne etc. pentru a le curăța de praf. 14 Suport pentru bătutul covoarelor, cuverturilor etc. 15 Scândură mică dreptunghiulară care servește la trasarea pământului semănat din grădină. Micul dicționar academic, ediția a II-a |
