Ce înseamnă baștă?

Sensul expresiei este

Dicționarul dă următoarea explicație expresiei "baștă": ung

Proba poezie de Vasile Voiculescu

" in zori a plecat iar, se inseninase. Si dimineata, cind soarele urcase de-o sulita, el intra intr-o margine de sat. A incetinit mersul si, cu bagare de seama, a trecut pe Iinga cea dintii casa, de-a lungul unor uluci de tambre, din dosul carora s-auzea o larma si niste zbierete parca de miei Prinse suflet: erau ai luiinainta si se opri in poarta deschisa. Adevarat: in ograda tarcuita ca o stina zburda un ciopor, dar de un alt soi de miei, cei mai multi albi: sareau, se zbenguiau, se luptau, alergau, cu mare ramat.
Canele, amagit, intra inauntru. Nimeni nu-l baga de seama. Mai in fund in fata lui o cladire tot alba, cu ferestre mari, cum nu mai vazuse in viata Iui. Deasupra pridvorului o tablie, pe care, daca ar fi invatat buchile, Samson ar fi citit: Scoala primara mixta a comunei Lunca-Frumoasa, catunul Poeni. Dar el nu stia carte si nici copii nu mai vazuse. Cunoscuse numai oameni mari, indeosebi pe baciul lui si pe pastori. Ceilalti cu care avusese de-a face nu-i placuse. I-ar fi muscat, dar la certarea stapinului se multumea sa-i miriie. Pe cind gigilicile astea saltarete de aici din tarc aduceau cu mieii despartiti de-a basca de oi, zbierind dupa mamele lor. Se apropie sa-i miroasa
Un copilas il zari si dete alarma. Ciinele cu blana vilvoi, terfelita de pulberi si noroaie, cu lantul tiris dupa el, se infatisa fioros. Si speriati fugira gramada in pridvorul scolii."
Ciobanila poezie de Vasile Voiculescu

BÁSCĂ substantiv feminin (conform limba franceza basque): limbă preistorică a vechilor iberi vorbită de basci în Țara Bascilor (la granița dintre Franța și Spania, în ambele părți ale Pirineilor)

– aproape de un milion de oameni (dintre aceștia, peste 900 de mii sunt în Spania, iar restul în Franța), la care se adaugă câteva mii în SUA. Cele mai vechi atestări de limbă b. sunt unele toponimice din secolul al VIII-lea. Texte literare au apărut abia în secolul al XVI-lea. Lucrările de literatură din secolul al XIX-lea dovedesc marea bogăție a folclorului basc. Structura limbii b. este deosebită de aceea a limbilor indo-europene: este o limbă aglutinantă, cu unele elemente flexionare și polisintetice. Vocabularul limbii b. a suferit puternica influență romanică, germanică și arabă, iar structura ei gramaticală este complicată (motiv pentru care se învață foarte greu și pentru care bascii sunt mândri).