Ce înseamnă atitudine de gură-cască?

Sensul expresiei este

Dicționarul dă următoarea explicație expresiei "atitudine de gură-cască": comportarea celor care sînt lipsiți de vigilență față de uneltirile criminale ale dușmanului de clasă

" Astfel, o artista care se bucura de niste proportii relativ fericite este, prin chiar aceste avantaje demne de invidiat in viata privata, impiedicata de a ne reprezenta pe scena personaje suferinde sau prea eterice. Tot asemenea, pe o dama cu proportii si linii mai delicate, micuta si agila, nu o prinde de loc � cu atat mai putin cu cat si-ar da mai multe sfortari - sa joace pe o viteaza amazona.
Nepotriviri de acestea ne amintesc totdeauna concertele populare ale muzicelor militare dirijate de sergenti-majori, care fac furori la gradinile publice din provincie cu variatiile Carnavalului de Venetia executate pe trambita. Pentru gura-casca din provincie lucrul face un efect ametitor; pentru cine are, insa, gustul catusi de putin dezvoltat, e o anomalie artistica intolerabila.
Nu e foarte greu a arata ca e adevarat ceea ce spunem. E asa de placuta aparitia doamnei Ana Manolescu1 in Casilda din Ruy Blas; e asa de gentila si de convenabila malitioasa spaniola, incat ne ramane dintr-o bucatica de rol o impresie mult mai vie decat din tot bagajul liric al eroinei din piesa. Asemenea si contele d'Onate, care n-are decat cateva replice, in raport cu colosalul hors-d'oeuvre Don Cesar de Bazan, caruia i se consacra un act intreg, al patrulea, tocmai cand actiunea ar trebui sa se precipite."
Cronica teatrala (II) poezie de Ion Luca Caragiale

"
Frumos destul ! Prin gazeta dumitale, care inunda trei tari, se arunca ocara infamanta asupra mii de oameni cinstiti; se denunta, cu sarcasme pline de acel miros specific speluncilor bucurestenesti, unde se strang, in academii libere, toti intelectualii de industrie, - se denunta in gazeta dumitale, ca ratiunea si temeiul insufletirii unei mari intruniri nationale sunt numai pitula si grosita, pofta chefului de gura-casca de-o parte, de alta setea de reclama - adeca imbecilitatea celor multi si sar;atania celor putini Iar, a doua zi, declari, calm si senin, ca nu iei nicio raspundere pentru ocara aceasta facuta unui neam intreg fara stirea dumitale, om nevinovat; ba,chiar o regreti.
"
O Reparatiune poezie de Ion Luca Caragiale

GURĂ-CÁSCĂ substantiv masculin (Uneori în forma gură-căscată, care poate apărea și la plural ) Persoană care pierde verb reflexiv:emea în zadar, oprindu-se să se uite la tot ce întîlnește în cale; persoană care nu-i de ispravă, care e cu capul în nori și nu înțelege ce i se spune. vezi zăpăcit. Trecătorilor și gurilor-căscate de pe marginea trotuarelor le fac semne poruncitoare să se alăture. PAS, L. I 296. Moșneagul, fiind un gură-cască, sau cum îți verb reflexiv:ea să-i ziceți, se uita în coarnele ei. CREANGĂ, O. A. 179.
       • (Cu valoare de plural ) Nu țiu să-mi fie bronzul în piață, Să-ntrebe gură-cască cine-am fost. BENIUC, vezi 87. La o răspîntie, unde se strînsese multă gură-cască, un pristav, cu chivără mare de hîrtie, striga. CARAGIALE, P. 24.
       • (Adjectival) Mulțimea gură-cască privea în salon cu nasurile turtite pe geam. BART, E. 149. Se necăjea foc pe el cînd îl vedea așa gură-cască. VLAHUȚĂ, O. A. 96. Se duce în treaba lui spre casă, lăsînd pe Dănilă gură-cască tot pe locuțiune CREANGĂ, P. 42.
♦ Lucru care prilejuiește pierdere de verb reflexiv:eme. Să merg eu la expoziție la vîrsta mea... în loc să-mi caut de suflet, umblu cu voi după gură-cască, după pustietăți nemțești! spaniolă POPESCU, M. G. 26.
♦ (Uneori cu valoare de plural ) Persoană care are o condamnabilă atitudine de neglijență față de bunurile obștești și de cuceririle poporului, care este lipsită de vigilență față de uneltirile criminale ale dușmanului de clasă. Avem destui gură-cască ce nu simt, nu văd și nu aud nimic, în timp ce sub ochii și sub nasul lor dușmanii încearcă să lovească în munca noastră de construcție. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2563.
       • Atitudine de gură-cască = comportarea celor care sînt lipsiți de vigilență față de uneltirile criminale ale dușmanului de clasă. Datoria patriotică și internaționalistă a membrilor de partid și a oamenilor muncii fără de partid este de a demasca și lichida atitudinea de gură-cască. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2564.