CONSULTĂ DEX SINONIME | |
Sensul expresiei este
|
ă in literatură " Sau se-mparte-n fel de flori Sub ai vantului fiori. Prin padurea troienita" Zi de iarna poezie de Alexandru Macedonski " Cate-un chip iesea deodata pentr-o clipa in lumina Cand de om trait pe mare sub un vant argasitor, Cand de tanar cu par galben si cu buze de vergina" Vaporul mortii poezie de Alexandru Macedonski |
Definiție din
VÂNT, vânturi, substantiv neutruDicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a 1. Deplasare pe orizontală a unei mase de aer provocată de diferența de presiune existentă între două regiuni ale atmosferei. • Vânt rău = întâmplare nenorocită care lovește pe cineva. • Locuţiune adverbiala Ca vântul = foarte repede. • Expresia: Ce vânt te aduce? se spune cuiva care a venit pe neașteptate. A se așterne vântului = a alerga foarte repede. A se duce pe aripi de vânt = a se duce foarte repede. Bate vântul, se spune când un loc, de obicei populat, este (temporar) pustiu. A-i bate (sau a-i sufla cuiva) vântul în buzunare = a nu avea nici un ban, a fi foarte sărac. A arunca banii în vânt = a cheltui fără socoteală. Din (sau de la) cele patru vânturi = din toate părțile, de pretutindeni. A vedea dincotro bate vântul = a-și da seama de o situație, înainte ca lucrurile să se precizeze cu claritate. A-l bate vântul (pe cineva) = a fi extrem de slab sau de slăbit. (Rar) A se duce pe vânturi = a se risipi, a se prăpădi. 2. Aer, văzduh. • Locuţiune adverbiala În vânt = a) în gol; b) în sus; c) figurat fără folos, zadarnic. 3. Curent de aer creat pe cale artificială (cu un dispozitiv, cu evantaiul etc.). 4. (În expresie) A face vânt = a) a împinge, a arunca, a azvârli; prin extensie a da afară (dintr-o slujbă); b) (familial) a scăpa de cineva. A-și face (sau, rar, a-și da) vânt = a-și lua avânt, a porni cu viteză, cu avânt. A lua vânt = (despre cai) a porni, cu viteză mare (scăpând de sub controlul conducătorului). 5. (astronomie; în sintagma) Vânt solar = flux de protoni și neutroni emiși continuu de Soare. – latina ventus. |