Definiție din
Micul dicționar academic, ediția a II-a
ciuciuléte [Atestat: ȘEZ. V, 164 / V: ciulé, ciuré, ciuleán / Plural: eți / Etimologie: nesigură cf ciuciuli] 1 substantiv masculin (Reg) Obiect mototolit. 2 substantiv masculin (Reg; mpl) Picături (abundente) de transpirație. 3 substantiv masculin (Reg) Bucată de hârtie (sau cârpă) făcută sul. 4 substantiv masculin (Reg) Știulete de porumb. 5-6 av (Pfm; îe) A (se) face (sau a fi ud) A (se) uda (sau a fi ud) până la piele. 7 substantiv masculin (Reg) Ciupercă comestibilă, cu pălăria zbârcită, gălbuie sau brună-roșcată, cu piciorul cilindric, alb și gol în interior (Morchella esculenta) Si: pup, zbârciog. 8 substantiv masculin Burete galben (Cantharellus cibarius). 9 substantiv masculin (Șîc -de-iarbă) Cocârle (Marasmius scorodonius). 10 substantiv masculin (Îc) -nebun Planta Agaricus fascicularis Huds. 11 substantiv masculin (Îc) leți-rămuroși Ciupercă comestibilă din familia clavariacee Si: burete-de-conopide, creasta-cocoșului, meloșel, rămurele, togmăgel.
Alte expresii înrudite sau asemănătoare 
