Ce înseamnă adverbial a tăcea molcom?

Sensul expresiei este

Dicționarul dă următoarea explicație expresiei "adverbial a tăcea molcom": a păstra tăcere completă, a nu spune nimic

" Langa fereastra pasii infasuratei ploi.
Dincolo de ziduri molcom orologiul.
In oglinda rasul nu stiu cui."
Rasul umbrei poezie de George Meniuc

" Si stuhul noptii, singur, departe sa-l strabata,

Arcusul apei limpezi, pe ses cate-o nuia,
Vrajit de murmur molcom si cer intors, sa-l bea.
De n-ar fi somnul vested, in care inimi culci,"
Oseminte poezie de George Meniuc

MOLCÓM, -Ă, molcomi, -e, adjectiv Liniștit, lin, domol, potolit. Plînsetele se-nălțau o dată cu glasul molcom, adînc, al goarnei. CAMILAR, N. I 92. Clara era... molcomă și mlădioasă ca nuferii. GALACTION, O. I 96. Pe molcome vînturi vin tainice cînturi Și glasuri ciudate. IOSIF, P. 80.
       • (Adverbial) A vîslit cît a putut mai molcom. GALACTION, O. I 152. Trăgea adînc fumul pînă în fundul pieptului, apoi îl slobozea încet afară pufnind molcom cu buzele lui late. BART, E. 347.
       • Expresia: A tăcea molcom = a păstra tăcere completă; a nu sufla o vorbă, a tăcea chitici Soră-sa tăcu molcom, ca o fată cuminte. VLAHUȚĂ, N. 76. Liniștește-te acolo și taci molcom. CREANGĂ, O. A. 123. A sta (sau a ședea) molcom = a sta (sau a ședea) liniștit, nemișcat, cuminte. Nu-l răbda inima să stea molcom. REBREANU, R. I 267. Să șadă acolo molcom. ȘEZ. I 184.

– Variante: mólcum, -ă (MIRONESCU, S. A. 61, CREANGĂ, A. 55), múlcom, -ă (REBREANU, R. II 59) adjectiv