Definiție din
Dicționar enciclopedic
RIBONUCLÉIC (< limba franceza , limba engleză) adjectiv Acid ribonucleic = Compus organic complex (acid nucleic) prezent în toate celulele vii, format dintr-un lanț lung de nucleotide al căror glucid este reprezentat de riboză, iar bazele azotate de adenină, guanină, citozină și uracil. Poate fi de mai multe tipuri. ARN mesager (ARNm) copiază informația genetică stocată în ADN, trece din nucleu în citoplasmă, se asociază cu ribomii și servește drept tipar pentru sinteza de proteine. ARN de transfer (ARNt) sau ARN solubil (ARNs) transportă aminoacizii la locul sintezei proteice. ARN ribozomal (ARNr) intră în alcătuirea ribozomilor, reprezentând 80% din ARN-ul total al celulei. ARN viral constituie materialul genetic al unor virusuri (ribovirusurile). În 1965, R.W. Holley a descris structura unei molecule de ARN.
