Ce înseamnă a umbla cu sau a purta plosca cu minciuni?

Sensul expresiei este

Dicționarul dă următoarea explicație expresiei "a umbla cu sau a purta plosca cu minciuni": a duce vorbe, minciuni, bîrfeli de la unii la alții

" Ii pusei la gura-nclestata
Sa prinda din plosca vr un picur de vin,
Dar moale cazut-a deodata."
Aghiotantul poezie de George Cosbuc

" Din desaga de la spate.
Si cu plosca ridicata,
Zugravit pe cerul gol,"
Balada popii din rudeni poezie de George Topirceanu

PLÓSCĂ1, ploști, substantiv feminin

1. Vas (de lemn, de lut ars sau de metal) rotund și turtit, cu gîtul scurt și strîmt, în care se ține băutură și care se poartă atîrnat de o curea. Se găseau acolo... ploști bătrîne cu pîntecul roșu, pe care de ani și ani nu le mai folosea nimeni. STANCU, despre 486. Mîncau zoriți... și-și treceau unul altuia o ploscă de bostan, care se cheamă tatarcă, in care era rachiu de tescovină. SADOVEANU, O. VII 37. Coborîndu-se în fintină, umple întîi plosca și o pune la șold. CREANGĂ, P. 205.
       • Expresia: A umbla cu (sau a purta) plosca (cu minciuni) = a duce vorbe, minciuni, bîrfeli de la unii la alții. Da trebuie să mărturisiți toți că am și eu o calitate

– eu sînt discret.. nu-mi place să umblu cu plosca. CARAGIALE, M. 256.

2. Vas în care vînătorul își ține praful de pușcă. Se aprindea la lumina ochilor lor cum s-ar aprinde o ploscă de praf la lumina unui chibrit. GANE, la CADE.

3. Vas smălțuit sau de sticlă, cu o deschizătură largă în partea de sus, în care urinează bolnavii care nu pot coborî din pat.

– plural și: ploșci (BUJOR, S. 99), plosce (SBIERA, P. 68).