Ce înseamnă a umbla cu mofturi?

Sensul expresiei este

Dicționarul dă următoarea explicație expresiei "a umbla cu mofturi": a invoca motive lipsite de temei

"
Farfuridi: Cu moftologul
"
O scrisoare pierduta poezie de Ion Luca Caragiale

" Ce poate-n cantul cocosului –
fie dintr-un moft evolutiv la moda
fie din nestiinta"
Auditoriul cocosului poezie de Emil Lazarescu

MOFT, mofturi, substantiv neutru

1. Lucru de nimic, lipsit de importanță sau de valoare; fleac, bagatelă. Ce să mai căutăm la comediile alea nemțești, niște mofturi; dăm parale și nu înțelegem nimica. CARAGIALE, O. I 46.
       • Expresia: A umbla cu mofturi = a invoca motive lipsite de temei, a aduce argumente fără valoare. Ce-mi umblaÈ›i mie cu mofturi È™i acadele patriotice? REBREANU, R. II 183.
♦ (Rar) Șmecherie. La teatru amîndoi merg cîteodată la galerie cu un singur franc; unul plătește, iar celălalt intră pe mofturi cu contramarca aceluiași bilet. CARAGIALE, O. II 6.

2. (Mai ales la plural , de obicei în construcție cu verbul «a face.») Nazuri, fasoane, fandoseli, ifose. [Calul] mă poartă fără mofturi și cu ușurință pe drumuri, pe dealuri și prin rîpi. SADOVEANU, O. VIII 199. Mă bucur eu... și dumnealui face mofturi! REBREANU, P. S. 157. Începu să facă mofturi, să s-alinte că e greu la pluguri. CONTEMPORANUL, II 359.