Definiție din
Dicționarul limbii romîne literare contemporane
CÁPIU, -IE, capii, adjectiv
1. (Despre animale) Atins de capie. Oaie capie.
2. figurat (Despre oameni) Năuc, buimac, zăpăcit; nebun. D-ar fi de țîță, și tot n-ar fi așa de proastă și capie. Zi-i făptură sucită și pace bună! DELAVRANCEA S.31. Acolo șade o măiastră, și oricine merge la dînsa se întoarce capiu. ISPIRESCU, L. 278.
• Expresia: A umbla capiu = a umbla ca nebunii, fără nici un scop. Umbla capiu pînă-n seară. PANN, P. vezi I 156.
Alte expresii înrudite sau asemănătoare 
