Ce înseamnă a trece pe cineva sau ceva prin sită?

Sensul expresiei este

Dicționarul dă următoarea explicație expresiei "a trece pe cineva sau ceva prin sită": a examina pe cineva sau ceva în mod temeinic, cu de-amănuntul și în mod critic

" Zborul tau de soarec sur...

Si cu pumnul dus mosor
Pan la sita din tarie,
Treiera suierator"
Domnisoara hus poezie de Ion Barbu

" Zarite pe-nnoptate pe drumul Pampelunii!
Sub sita invechita isi intocmesc lastunii
In primavara cuiburi de paie si pamant,"
Unor mori de vant poezie de Ion Pillat

SÍTĂ, site, substantiv feminin

1. Obiect de gospodărie format dintr-o pînză de sîrmă sau de fibre textile, fixată într-un cadru circular de lemn sau de metal; servește la cernut făină, mai rar la zdrobit legume sau fructe. O schimonositură de om avea în frunte numai un ochi, mare cît o sită. CREANGĂ, P. 243. Făina... se cerne prin sită. ȘEZ. V

3. Ea s-a dus iar în cămară Și a scos o sită deasă, Tot cu firu de mătasă. ANT. literar popular I 623. Sus bat dobele, jos cad negurile (Sita). Sita nouă șade-n cui (= tot lucrul nou își are cinstea lui). (Cu parafrazarea proverbului) Pentru babă, sita nouă nu mai avea loc în cui. CREANGĂ, P.

5. Sita nouă cerne bine (= omul în general lucrează cu rîvnă la început, apoi se lenevește).
       • (În superstiții) Babele... trag pe fundul sitei în 41 de bobi. CREANGĂ, A.

12. Caută, maică, cu sita, Doar m-oi putea mărita. JARNÍK-BÎRSEANU, despre 446.
       • (În metafore și comparații) Ca și cum s-ar încerca să privească printr-o sită deasă... BUJOR, S. 43. Parcă începuse a zări ca prin sită. ISPIRESCU, L. 158. (figurat) A mea e lacrima ce-n tremur Prin sita genelor se frînge. GOGA, P.

11. (Sugerînd ideea de filtrare neclară a luminii) Prin sita deasă ce mă împresura, zării Siretul încremenit, înghețat. SADOVEANU, P. 124. O sită se coboară pe ochi, vezi turbure, nu mai vezi. DELAVRANCEA, O. II 41.
       • Expresia: A ploua ca prin sită = a ploua mărunt și des. Afară e o verb reflexiv:eme cîinească; plouă ca prin sită și bate vînt rece. CARAGIALE, O. II 226. Trecut și prin ciur și prin sită vezi ciur. A trece (pe cineva sau ceva) prin sită = a examina (pe cineva sau ceva) cu de-amănuntul și în chip critic, alegînd numai ce este corespunzător scopului. Dăruitorul cărților de intrare... nu s-a înșelat în trecerea prin sită a invitaților. PAS, Z. III 274.
♦ Os cu sită = bucată de os cu aspect poros, din carnea de vită.

2. Țesătură de fire metalice sau textile ori tablă perforată, cu ochiuri de dimensiuni foarte mici, servind la separarea prin cernere a diferitelor materiale. Sitele de sîrmă dîrdîiau, alegînd nisipul. ANGHEL-IOSIF, C. L. 53.
♦ Pînză deasă de sîrmă, așezată ca protecție la ferestre, la dulapuri fără uși etc. Compresorul pufăia tot timpul, fără o clipă de răgaz, luînd aerul de afară... sorbindu-l printr-un burlan la gura căruia, noroc că se afla o sită, fiindcă altminteri ar fi fost trase și păsările care treceau în zbor. BOGZA, vezi J. 27.
♦ Pînză metalică servind la strecurarea lichidelor.

3. Un fel de manșon făcut dintr-o țesătură fină de bumbac impregnată cu o soluție chimică, care se aplică deasupra flăcării la lămpile cu gaz aerian, pentru a se obține o lumină mai vie. Felinarul cu sita lui de gaz aerian venea tocmai bine pînă la suporții înflorați de fier ai balconului. CAMIL PETRESCU, N. 19. Automobilele rare înaintau bîjbîind, cu farurile oarbe. Sitele de gaz aerian sfîrîiau... dîndu-și sufletul. C. PETRESCU, C. vezi 267.
♦ Grilă (1).

4. Văl prins la potcapul înalților prelați și lăsat (lung) pe spate.

5. Compus: (botanică) sita-zînelor = turtă. Un miros de iarbă-mare, sita-zinelor și alte ierburi uscate își gîdila nasul. CONTEMPORANUL, VI 291.