Definiție din
Dicționarul limbii romîne literare contemporane
BOZ, boji, substantiv masculin Plantă erbacee, mare, cu miros neplăcut, care are flori albe și fructe mici, negre (Sambucus ebulus). Semănat-am, semănat, Ca să crească rod bogat, Rodul mult și bobul plin Fără boji și mărăcini. FRUNZĂ, S. 43. Vița de vie tot învie, Iară vița de boz tot răgoz. CREANGĂ, P. 210.
• Expresia: A tăia boji la cîini = a pierde verb reflexiv:emea, a nu avea nici o ocupație; a tăia frunză cîinilor.
– plural și: bozi (PREDA, Î. 137).
Alte expresii înrudite sau asemănătoare 
