Ce înseamnă a strînge sau a avea, a face buzele sau gura pungă?

Sensul expresiei este

Dicționarul dă următoarea explicație expresiei "a strînge sau a avea, a face buzele sau gura pungă": a ține buzele strînse în semn de nemulțumire, amărăciune, acreală

" De ce vrei sa-mi faci in sila?
Nu-ti pune punga cu mine,
Ca n-ai camasa pe tine, "
Bogatul si saracul poezie de Vasile Alecsandri

" o poseta din piele de sarpe
In punga faurita din piele de balaur
Si care, mangaiata de degetul roz-pal,"
Dnei N. Titulescu poezie de Cincinat Pavelescu

PÚNGĂ, pungi, substantiv feminin

1. Săculeț de piele, mai rar de pînză, cu una sau mai multe despărțituri, în care se țin banii. I-a dăruit o pungă plină de aur. CARAGIALE, O. III 84. Ian caută bine-n pungă, că-i găsi poate verb reflexiv:o carboanță ruginită. ALECSANDRI, T. I 213. Cine nu deschide ochii deschide punga (= cel neatent, cel neglijent, suferă pierderi).
       • (În metafore și comparații) În zori, erau cenușii la față, cu obrazul mic, strîns pungă. DUMITRIU, P. forme 23.
       • Expresia: A strînge (sau a avea, a face) buzele (sau gura) pungă = a ține buzele strînse (în semn de nemulțumire, amărăciune, acreală). O fetișcană oacheșă... își strînge gura pungă. STANCU, despre 260. Își strînse buzele pungă, apoi întrebă repede, cu răutate. SADOVEANU, O. VIII 233. Cu vin dela Valea Lungă, Cînd beți, faceți gura pungă. TEODORESCU, P. P. 171. A-și dezlega punga = a da (cuiva) bani; a fi darnic. Le-a arătat în ce mare strâmtoare se afla și i-a rugat să-și dezlege pungile și să-l ajute. CARAGIALE, O. III 61. A avea nouă băieri la pungă vezi baieră. A lega băierile pungii vezi baieră. A fi gros la pungă = a fi foarte bogat. (Ba) că-i teacă, (ba) că-i pungă, se spune cînd cineva se codește să facă un lucru, sub pretexte șubrede. Nașul, nașa... se suciră, se-nvîrtiră. Ba că-i teacă, ba că-i pungă. La TDRG. Nici unul nu putea veni; unul zicea că-i teacă, altul că-i pungă, al treilea că pe dincolo. RETEGANUL, P. I 30.
♦ Conținutul pungii; prin extensie bani, avere. Fanarioții au îngrijit mai mult de pungile lor decît de frații lor cei nefericiți. GHICA, A. 124. Adeseori el pierdea împreună cu punga și viața sau cel puțin sănătatea. NEGRUZZI, S. I 16. La Stăncuța sprîncenată... Cine trece se oprește, Cît o vede nebunește, Bea vin,punga-și cheltuiește, Și zău că nu se căiește. ALECSANDRI, P. P. 347.
♦ (Învechit și arhaizant) Săculeț cuprinzînd 500 de galbeni, taleri sau lei vechi, cu care se făceau plățile înainte de secolul al XIX-lea; prin extensie suma de 500 de galbeni, taleri sau lei vechi. Sultanul dărui lui Tăut cele zece pungi de bani ce-i adusese din partea lui Bogdan vv. BĂLCESCU, O. I 82.

2. Săculeț făcut din hîrtie, (mai rar) dintr-un alt material (adesea din piele), în care se țin diferite lucruri. Și-a scos o pungă mare de piele și și-a răsucit o țigară groasă. SADOVEANU, E. 121. Avea ușa dată de perete, larg, ferestrele deschise, pungi și bucăți de sticlă zvîrlite pe jos. SAHIA, N. 93.
♦ Conținutul unui astfel de săculeț. Puteau să cumpere de la negustorii ambulanți ce așteptau la poartă, cu coșurile pline de bunătăți o pungă de fructe. G. M. ZAMFIRESCU, SF. M. N. II 168. Pe toată ziua stricam... cîte un corn de praf și cîte o pungă de alice. ODOBESCU, S. A. 320.

3. Umflătură a pielii de forma unui săculeț. Ochii îi sticleau șiret din pungile de grăsime. DUMITRIU, N. 286. Un obraz buhăit, cu pungi tumefiate sub pleoape, cu vinișoare vinete străbătînd pielea. C. PETRESCU, Î. II 188.
       • Pungă de apă = cantitate de lichid din sînge, acumulată într-o cavitate inflamată a corpului.