Ce înseamnă a sta sau a fi mărturie?

Sensul expresiei este

Dicționarul dă următoarea explicație expresiei "a sta sau a fi mărturie": a se afla de față, a fi martor

" Sa placa stihurile mele,
Las marturie tuturor
Ca n-ai colaborat la ele."
Prefata poezie de George Topirceanu

" Dodonii, si la Delos inaltul palmier
Ramane marturie legand pamant si cer,
Dar au tacut de-atuncea Homerii si Pindarii,"
Scutul minervei poezie de Ion Pillat

MĂRTURÍE, mărturii, substantiv feminin

1. Declarație a unui martor; depoziție făcută în fața unei instanțe de judecată asupra unui fapt. A depus mărturie scrisă.
♦ Martor. Ostași, boieri, curteni, v-am adunat aci să stați mărturie după ce n-oi mai fi. DELAVRANCEA, O. II 58. Andrei nu putea să ieie mărturie decît pe nevastă-sa și pe copiii săi. SLAVICI, N. I 240.
       • figurat Un biet mănunchi de flori trecute... La ce-ntîlnire mărturii tăcute Mi-ați fost? IOSIF, P. 36.

2. Dovadă, probă, atestare. Se găsesc în poveștile lui Ion Creangă mărturii ale timpului său despre stările de lucruri de acum o sută de ani. SADOVEANU, E. 88. Era dovedit cu destule mărturii ceea ce Lică tăgăduia. SLAVICI, O. I 174. Ai tu mărturie, Ca să stea dovadă după datorie? PANN, P. vezi I 121.

3. Iconiță sau cruciuliță legată cu o panglică pe care nașul o împarte celor care asistă la botezul unui copil.