CONSULTĂ DEX SINONIME | |
Sensul expresiei este
|
ă in literatură " Jar si valvorare soarele urcat-a. Arde grau-n flacari pan’ la brau crescut. Iata Pometestii, iata Adancata," Rondelul trecutului poezie de Alexandru Macedonski " Zeitate ambigua Ingropata pana la brau in pamant, Nu-ti cer nimic." Iubire poezie de Ana Blandiana |
Definiție din
BRÂU, brâie, substantiv neutruDicționarul limbii române moderne I. 1. (Adesea figurat) Cingătoare lată, de lână, de piele, de mătase etc., pe care o poartă țăranii. • (Plăcinte) poale-n brâu = plăcinte făcute din bucăți pătrate de aluat, la care colțurile se întorc peste umplutura de brânză. • Expresia: A sta cu mâinile în brâu = a nu face nimic. ♦ Cingătoare lată pe care o poartă preoții ca semn al unui grad ierarhic; cingătoare la fel cu odăjdiile purtată în timpul slujbei de preoți și arhierei. 2. Partea corpului pe care o încinge brâul (1); mijloc. 3. Ornament colorat sau în relief care înconjură ușile și ferestrele sau încinge un zid; prin extensie dungă. ♦ Fâșie de teren acoperită cu iarbă care străbate un perete de stâncă. 4. Șir, lanț. Brâul munților. II. (coregrafie) Brâuleț (2). – Comp. albaneză bres, brezi. |