 |
|
| CONSULTĂ DEX SINONIME | |
Sensul expresiei este
|
 ă in literatură " Cine cu el se-nrudeste? Floare de pepene grai omenesc, In care demiurgul vorbeste." Floare de pepene poezie de Ion Vatamanu " Am virit atunci doua degete in gura si am suierat voiniceste semnalele invoite Codrul le-a primit cu chiot, ca pe vremea hotilor. Ciinele dintr-o data a incremenit! Peste putina vreme au sosit gifiind padurarii, nitel sfecliti de ce s-ar fi intimplat. La vederea lor, ciinele a inceput sa se dea mai cu turbare, cersindu-le din cind in cind cu privirile intoarse ajutor. Nici ei nu stiau ce sa creada si se cruceau, cu caciulile in miini. Le-am spus de parelnicul zgomot pe care l-a facut trunchiul lovit de baltagul meu si ne-am invoit sa batem citesitrei deodata gorunul misterios cu muchiile topoarelor si sa ascultam. Un zvon uscat ca de usoare ciocanituri, amestecat in tremu-rul copacului, fu raspunsul. M-am hotarit atunci sa merg cu cercetarile mai departe si, aprins de vechea indirjire, am poruncit padurarilor sa taie copacul. Dar cum? Nu ma induram sa-l dobor intreg, ci, minat de nazuinta ciinelui spre scorbura, am inchipuit la inceput in coasta trunchiului un tancus, o fereastra, cum se face in pepene ca sa-i incerci miezul. Pentru asta insa nu aveam scule. Am scos la repezeala un cal din ham, si unul din padurari a alergat calare in sat. S-a intors numaidecit cu burghie, sfredele si tot felul de ferastraie. Dupa ce am marginit in trunchi prin gauri una linga alta un patrat mare cit se poate viri capul, am taiat lemnul dintre ele cu ferestraul mic si am scos, hoteste, bucata de tulpina prin care sa patrundem in miezul scorburos. Cu ochii nu se putea zari nimic. Unul din oameni a bagat cu indrazneala mina. Dar o trase cu groaza: daduse de ceva rece, taios, de care degetele se izbisera ca de zabrelele unei capcane. Acum ciinele innebunise de-a binelea. Cu ochii rosii, cu coada umflata si spume la gura, sarea pina aproape de ferastruica si, infingindu-si coltii fiorosi, isi ranea gingiile. M-am framintat citeva clipe si m-am hotarit sa tai trunchiul pe Ia mijloc." Taina gorunului poezie de Vasile Voiculescu |
| Definiție din
PÉPENE, pepeni, substantiv masculinDicționarul limbii romîne literare contemporane 1. Plantă erbacee din familia cucurbitaceelor, cu tulpina tîrîtoare, cu fructe comestibile; se cultivă numeroase soiuri provenind de la două specii principale: a) (de obicei determinat prin «galben») plantă originară din Asia tropicală, cu tulpina acoperită cu peri aspri, cu fructul mare, oval sau sferic, avînd miezul (galben, alb sau verde) dulce, parfumat și suculent (Cucumis melo); (Moldova) zemos; b) (de obicei determinat prin «verde») plantă originară din sudul Africii, cu frunzele adînc crestate, cu fructul mare, sferic sau lunguieț, avînd coaja verde și miezul roșu (rar, galben), dulce și foarte zemos (Citrullus vulgaris); harbuz, lubeniță. Frica păzește pepenii. ▭ Fata cea mare se vorbi cu surorile ei ca să ducă fiecare cîte un pepene ales de dînsa la masa împăratului. ISPIRESCU, E. 150. Doi pepeni într-o mînă nu se pot ține (= nu se pot face două lucruri deodată). • Expresia: Gras (sau învelit) ca pepenele (sau ca un pepene) sau pepene de gras (sau gras pepene) = foarte gras, durduliu, dolofan. La a zecea zi, unde se scutură o dată calul și se făcu frumos, gras ca un pepene și sprinten ca o căprioară. ISPIRESCU, L. 16. Baba nu știa ce să facă de bucurie, că are un băiat așa de chipos, de hazliu, de gras și învălit ca un pepene. CREANGĂ, P. 78. A-și ieși (sau a scoate pe cineva) din pepeni (sau, rar, din pepene) = a-și pierde (sau a face pe cineva să-și piardă) răbdarea, a (se) enerva, a-și ieși (sau a scoate pe cineva) din fire. Dar ce ești dumneata? Cine ești dumneata? își ieși de astă dată din pepeni beizadeaua. PAS, I 39. La Oppler te-am trimis eu pe d-ta? strigă despre Georgescu scos din pepene. CARAGIALE, O. II 199. Chir Ianulea și-a ieșit din pepene; s-a repezit cu pumnii-ncleștați s-o pilduiască. id. o. III 36. 2. (Regional) Castravete. |
