CONSULTĂ DEX SINONIME | |
Sensul expresiei este
|
Alte expresii înrudite sau asemănătoare |
ă in literatură " M-ai ridicat peste dezastru, Peste blestem si ura. " Valtul rozelor poezie de Alexandru Macedonski Catre viitorime poezie de Alexandru Macedonski |
Definiție din
BLESTÉM, blesteme, substantiv neutru (Și în forma populară blăstăm) Imprecație (legată de credințele superstițioase) prin care se invocă abaterea unei nenorociri asupra unui adversar. [Asupritorii] împovărați de slăvi și de steme, De ură ferecată-n blesteme. DEȘLIU, G. 37. Așternută la prima furie, era o scrisoare fulgerătoare, plină de învinuiri și blesteme. BART, E. 241. Dicționarul limbii romîne literare contemporane • Expresia: A-și face blestem cu (sau de) cineva = a se purta rău cu cineva, a chinui, a maltrata. Acum cred că nu ți-i mai face blăstăm cu mine, mi-i da drumul... că tare mare treabă mai am. CREANGĂ, P. 314. ♦ (În basme și legende) verb reflexiv:ajă căzută asupra unui lucru. Un blestem ce-apasă pe codru Schimbatu-i-a-n piatră și iască [pe cavaleri]. BENIUC, vezi 85. – Accentuat și: bléstem. – plural și: blestemuri (GHEREA, ST. Hristos II 279). – Variante: (popular) blăstăm, blăstém substantiv neutru |