eSursa - Dictionar de sinonime



Ce înseamnă a-și da arama pe față?

Care e a-și da arama pe față?


CONSULTĂ DEX SINONIME
Sensul expresiei este

Dicționarul dă următoarea explicație expresiei "a-și da arama pe față":
a-și arăta fondul ascuns și rău al firii




Ce inseamna expresia      Alte expresii înrudite sau asemănătoare
Ce inseamna expresia      ă in literatură

" Pe cand clopotu-nviaza traganat si monoton
Un fior ce din arama zboara-n lung si-n larg pe unda.
Pretutindeni e-ntuneric, neagra moarte pretutindeni... —"
Manastirea poezie de Alexandru Macedonski

" Avea unghiu-n simetrie Si taiat pe verticala Cu-o necunoscuta vie Cu nuante de metale.
Caii dorm in tintirim, Foc albastru suie-n coama. Suna clopot de arama — Galopari pe caldaram.
Au imbatranit si dorm Cu potcoavele-n afara. Fierul stramb prin vanturi ara Ca prin ierbile ce dor."
Mantui poezie de Anatol Codru
Definiție din
Dicționarul limbii romîne literare contemporane
ARÁMĂ, (2) arămuri, substantiv feminin

1. Metal de culoare roșiatică, foarte maleabil, bun conducător de căldură și de electricitate, folosit în cazangerie, în galvanizare, la confecționarea firelor electrice și în aliaje; cupru. Vocile noastre... Vor despica țările albastre Cu cîntece noi Ca niște goarne de aramă. BENIUC, vezi 128. Se bate miezul nopții în clopotul de-aramă. EMINESCU, O. I 203.
       • figurat De treci codrii de aramă, de departe vezi albind Ș-auzi mîndra glăsuire a pădurii de argint. EMINESCU, O. I 85.
       • Expresia: A-și da arama pe față sau a-și arăta arama = a-și arăta fondul ascuns al firii sale. Lasă-l să vie, să-și arate arama, și pe urmă i-om zice-o. PAS, L. I 50. [Zeul] își dete arama pe față, căci prinse a mai prigoni lumea o toană. ISPIRESCU, U. 87.
       • figurat (În metonimii) a) Clopot. Lung intonă arama cobitoare Sonorul imn funebru al celor care mor. MACEDONSKI, O. I 254. b) Tun. Și cînd auzii glasul aramei tunătoare. Și cînd văzui silitra de fulger purtătoare... Electrică schinteie simții. ALEXANDRESCU, P. 144. c) (Cu sens colectiv) Monede. Anticarul, la patima-i supus, Culege vechea-aramă ce nu mai are curs. ALEXANDRESCU, P. 149.

2. (La plural ) Obiecte, mai ales vase, făcute din aramă (1). Zgomotul sec al roatelor fără șini, bălăngăitul arămurilor ca niște clopote dogite împrăștie deznădăjduirea în lungul ținuturilor [la venirea turcilor]. DELAVRANCEA, S. 202. Șaluri, bani, argintării, arămuri, haine muiate numai în fir... căzură în stăpînirea oștirilor lui Mihai. ISPIRESCU, M. vezi

15.