Ce înseamnă a se uita urît la cineva?

Sensul expresiei este

Dicționarul dă următoarea explicație expresiei "a se uita urît la cineva": a privi cu dușmănie pe cineva

" Stiu ca-i urit sa spui Sint cea mai frumoasa femeie ,
E urit si poate nici nu e adevarat,
Dar lasa-ma atunci cind ploua,"
Descintec de ploaie poezie de Ana Blandiana

" nunc quoque curaliis eadem natura remansit,
duritiam tacto capiant ut ab aere quodque
vimen in aequore erat, fiat super aequora saxum."
P. ovidi nasonis metamorphosen liber qvartvs poezie de Publius Ovidius Naso

URÎT adjectiv, s.

1. adjectiv (argotic) nasol. (Ce fată !)

2. adjectiv diform, hidos, hîd, monstruos, pocit, respingător, schimonosit, slut, strîmb, (popular și fam.) bocciu, scălîmb, scălîmbăiat, (regional) pîcleș, (Moldova) balcîz, (Moldova și Transilvania) pogan, (învechit) grozav, (familial) șui. (O ființă .)

3. adjectiv deformat, desfigurat, pocit, schimonosit, slut, sluțit, strîmb, strîmbat, urîțit, (regional) stropșit, zgîmboit, (Moldova) șonțit. (O față din cauza...)

4. adjectiv inestetic. (Un aspect .)

5. adjectiv închis, înnegurat, înnorat, întunecat, întunecos, mohorît, neguros, noros, pîclos, plumbuit, plumburiu, posomorît, (învechit) ponegrit. (Un cer de noiembrie.)

6. adjectiv mizerabil, păcătos, rău, ticălos. (Era o noapte de toamnă.)

7. adjectiv defavorabil, nefavorabil, nepotrivit, neprielnic, prost, rău, (învechit și popular) nepriincios, (învechit) nepriitor. (Întrecerea a avut loc pe o verb reflexiv:eme .)

8. adjectiv dezagreabil, dezgustător, displăcut, dizgrațios, grețos, greu, infect, împuțit, neplăcut, nesuferit, puturos, rău, respingător, scîrbos, rău-mirositor, (livresc) fetid, miasmatic, pestilențial, repugnant, repulsiv, (învechit și popular) scîrnav, (învechit) scîrbavnic, scîrbelnic. (Un miros .)

9. adjectiv defavorabil, nefavorabil, neplăcut, prost, rău. (A făcut o impresie.)

10. adjectiv blamabil, condamnabil, criticabil, neîngăduit, neonorabil, nepermis, regretabil, reprobabil, rușinos, vinovat, (livresc) reprehensibil, (învechit) ocarnic, ocărîtor, rușinător. (O faptă .)

11. substantiv plictiseală, (rar) anosteală, (popular și fam.) lehamite, (regional) zălezeală, (învechit și fam.) plictis, sastisire, (învechit) plicsis, stenahorie. (Simțea un de moarte.)