Ce înseamnă a se pune piuă?

Sensul expresiei este

Dicționarul dă următoarea explicație expresiei "a se pune piuă": a se apleca, a se ghemui pentru a servi ca treaptă cuiva care vrea să ajungă la un loc înalt sau pentru a-l lua în cîrcă

" inima mi-o spinteca
si-n piua mi-o macina
cu dor ul de bastina."
La marzac in iatac poezie de Nicolai Costenco

" S-au intors intre ceilalti, au dus la gura si de-alc lingurii si de-ale paharului. Paremie si-a batut pe spinare, asa cum ii placea lui, pe tanara fara verigheta acordata deocamdata, Parimia, careia ii spusese si Ic spusese si celorlalti cum ca o casa fara femeie e pustie pe dinauntru si fara barbat e pustie pe dinafara. Si iar numara prin bataie ocrotitoare coastele nevestei tinere, razand cu: �Baba mea fara sapte dinti arc opt". Ceilalti � cu locuri fixate in proverbe � rasera si se harniceau cu lingura si paharul catre gura.
Dupa ce ceasurile si pendula veche a casei hotarara timpul parasit lovindu-sc de timpul de gasit si de intampinat, domnul Paremie se duse la tocul geamului sa vada, prin foile-caus de ceapa, cum stam cu lunile anului. Se intoarse verde si cumplit de suparat de acolo. Cineva mancase luna lui aprilie. A fost prima oara cand Paremie s-a suparat rau si public si cand si-a scos de trei ori picioarele din apa sarata, batuta in piua de Parimia. isi plimba privirile de la unul la altul, ca sa-l dibaceasca pe hot si mancau:
�Asta nu se opri. la Pop Zabava, e prea puturos ca s-o faca. E talhar, dar fura tot de la el"."
Oamenii mari au nume de strazi poezie de Nicolae Velea

PÍUĂ, pive și piue, substantiv feminin

1. Instalație folosită în industria textilă pentru împîslirea într-un mediu cald și umed a fibrelor țesăturilor de lînă prin frecarea și presarea lor între doi cilindri rotitori și lovirea lor cu ciocane de lemn, pentru a le face mai compacte și mai moi; dîrstă. Ce mi-i da mie ca să fac pînă mîne dimineață ca apa din rîul de dinaintea casei să curgă îndărăpt și morile și piuele de pe dînsul să îmbie cu roțile îndărăpt? SBIERA, P. 192. Țuțuienii, veniți din Ardeal... sînt vestiți pentru teascurile de făcut oloi, și condrenii cu morile de pe Nemțișor și piuele de făcut sumane. CREANGĂ, A. 72.

2. Vas de lemn, de metal sau de piatră, cu pereții și fundul gros, în care se mărunțesc sau se pisează diverse substanțe solide prin lovire cu pisălogul. Piua-i în căsoaia de alăture, fusele în oboroc sub pat, iar furca după horn. Cînd te-i sătura de strujit pene, vei pisa mălai. CREANGĂ, O. A. 132. Aci, în Celei, am găsit... multe vase de pămînt, o piuă de piatră, obiecte de fier, cărămizi cu diferite amprente. BOLLIAC, O. 273. În piuă te-oi pisa, în moară te-oi măcina, în vînt te-oi arunca. TEODORESCU, P. P. 365.
       • Expresia: A bate apa în piuă vezi apă. A se pune piuă = a se apleca, a se ghemui pentru a servi ca treaptă cuiva care verb reflexiv:ea să ajungă la un loc înalt sau pentru a-l lua în cîrcă. Ștefan cel Mare... fusese așa de pitic că aprodul Purice se pusese piuă ca el... să încalece calul. DELAVRANCEA, H. TUD. 34. Credinciosul lui puindu-se piuă, Făt-Frumos se urcă pe dînsul, de-aci pe coama zidului și sări în grădină. ISPIRESCU L. 75. Baba s-a pus piuă și strigă lui Prichindel:

– Haide hopa!

– Țin-te bine baboi Și țup odată! în cîrca babei. CARAGIALE, O. III 57.
♦ Parte a șteampului în care se zdrobește un minereu.

3. Scobitură, gaură într-un obiect sau într-o piesă a unei instalații, servind la fixarea sau rotirea altei piese (fixe sau mobile) din instalația respectivă: a) scobitură în care se reazemă și se învîrtește fusul cu pietrele morii;gaură săpată în piatră pentru fixarea unui stîlp. (În forma pivă) Mai adesea acest loc e o cruce de piatră, strîmbată din piva ei, sau un puț cu furcă, adică o groapă adîncă de unde se scoate apă cu burduful. ODOBESCU, S. III 16.

4. Tun primitiv, făcut la început dintr-un trunchi de lemn scobit, iar mai tîrziu din metal, care se încărca pe la gura țevii; treasc. Capetele urdiei au înaintat singure la pieirea lor, cătră larma înșelătoare de război; s-au adaos și carăle cu pive care s-au înglodat în mlaștină și s-au pus apoi de-a curmezișul. SADOVEANU, forme J. 763. [În secolul al XVI-lea în Moldova] mortierele se numeau pive și abuzurile cumbarale. BĂLCESCU, O. I 126.

– Variantă: pívă substantiv feminin