Ce înseamnă a se lupta ca un zmeu?

Sensul expresiei este

Dicționarul dă următoarea explicație expresiei "a se lupta ca un zmeu": a se lupta vitejește

" Ca-n nopti scanteietoare de crini imbalsamate,
Un tanar, — zmeu naprasnic cu ochi ce sorb si mint, —
Pustiu adesea lasa pervazul cadrei sale"
Castelul poezie de Alexandru Macedonski

" Si pocnet lung, si chiot
S-aude-n deal la vii.

C-un zmeu copiii-alearga,
Copil, ca ei, te vezi,"
Alean poezie de George Bacovia

ZMEU, (1,2,3) zmei, substantiv masculin, și (4) zmeie, substantiv neutru

1. Personaj fantastic din basme, imaginat în formă de uriaș cu puteri supranaturale, întruchipînd răutatea. Un basm cu pajuri și cu zmei începe-acum o fată. Tu taci ș-asculți povestea ei Și stai îngîndurată. COȘBUC, P. I 192. Între munți întîlni doi zmei ce se luptau de nouă ani și nu puteau să se dovedească unul pe altul. ISPIRESCU, L. 19. Pe la sfințitul soarelui, Făt-Frumos birui pe zmeu... Apoi intră în casă și spuse zînei că a scăpat-o de zmeu. CREANGĂ, O. A. 279.
       • Expresia: A se lupta ca un zmeu = a se lupta vitejește.
♦ figurat Epitet care se dă unui om aprig la luptă, viteaz, erou. Mircea-vodă-n mijloc șede Și la dreapta lui se vede Doi Căplești și trei Buzești, Zmeii Țării Romînești. ALECSANDRI, P. P. 196.

2. (Mai ales figurat sau în comparații) Balaur. Di! caii mei, Nu vă lăsați, Zburați ca zmei înaripați, Spre creste de vis. BENIUC, vezi

13. Pe sus, pe pustiile jgheaburi, Prin rîpele munților suri, Zac zmeii cu trupul de aburi. COȘBUC, P. II

8. Telegarul voinicului era un zmeu de cal. ISPIRESCU, L. 129.
♦ Cal aprig și focos. De-aș avea verb reflexiv:o șapte frați. Toți ca mine de bărbați Și pe zmei încălecați... ALECSANDRI, P. A. 36.

3. (În credințele populare) Boală pricinuită de dragoste. Mie mi se pare că cuconița are zmeu! Nu vezi tu că slăbește? FILIMON, C. 184.

4. Dreptunghi de hîrtie (mai rar de pînză) fixat pe un schelet ușor de lemn, pe care vîntul îl ridică în aer și care este mînuit de jos cu ajutorul unei sfori lungi. Nu mai vorbește decît de zbîrnîitori, cumpănă, coadă, zmeie de una și de două coale. C. PETRESCU, Î. II 57. La vîrstă de treizeci și cinci de ani... făceam zmeie. IBRĂILEANU, A. 26. De multe ori l-am găsit descleind un zmeu, ca să copieze verb reflexiv:eun vers pre care acum un băiat îl făcea să zboare mai presus de Parnas. NEGRUZZI, S. I 206.

– plural și: (rar, 4, m.) zmei (GANE, N. III 53, ALECSANDRI, P. P. 393).