Ce înseamnă a se îmbăta lulea tun, turtă sau criță?

Sensul expresiei este

Dicționarul dă următoarea explicație expresiei "a se îmbăta lulea tun, turtă sau criță": a se îmbăta foarte tare

" Evocand o seara dulce din trecutu-i de lumina.
Ar monia ii imbata si o tainica-ntristare
Strange inima ducesei si a pajului poet..."
Drama muta poezie de Cincinat Pavelescu

" Stiu unde am a merge, stiu ce m-asteapta inca, Ca viata e faclie expusa-n aspru vant Pe care o sa treaca curand o noapte-adanca... Dar ce e buna viata in fata c-un mormant ?
in darn al nostru suflet vom imbata in viata, Cu razele puterii in darn ne-am coperi, in darn dorim a soarbe a gloriei dulceata Cand tot ne striga noua: "Tot este pentru-o zi!"
Acel ce trece viata de lacrimi invelita Va zice celui mare: "Esti tu mai fericit? Ce? Moartea doar nu varsa si-n cupa-ti aurita Veninul in placerea ce tie a zambit ? ""
Moartea poezie de Dimitrie Bolintineanu

ÎMBĂTÁ, îmbắt, verb

I.

1. reflexiv A ajunge în stare de beție, în urma consumării unei cantități de alcool. Se îmbăta pînă într-atît, încît nu mai știa dacă feată este ori băiat. ISPIRESCU, U. 104. Mai nainte, unde se intîmpla la tine să te îmbeți!... acuma îți bei mințile dintr-un țoi de rachiu. CARAGIALE, O. I 257. Mănîncă, bea, se-mbatâ și doarme dus. ALECSANDRI, T. I 447.
       • Expresia: A se îmbăta lulea (tun, turtă sau criță) = a se îmbăta foarte tare.
       • tranzitiv I-a dat țuică și l-a îmbătat. (expresie) A îmbăta (pe cineva) cu apă rece = a amăgi (pe cineva) cu vorbe goale. Nu mă îmbeți pe mine cu apă rece. Te știu eu cine ești. vezi limba română martie 1953, 167. Ei! Să lăsăm frazele, nene Cațavencule! Astea sînt bune pentru gură-cască... Eu sînt omul pe care d-ta să-l îmbeți cu apă rece? CARAGIALE, O. I 136.

2. tranzitiv figurat A încînta, a fermeca, a ameți, a zăpăci. Se temea acum să nu-l îmbete Amețitoarea ochilor otravă. TOPÎRCEANU, B. 59. Pădurea mirosea de te-mbăta: înflorise tămîioara. SANDU-ALDEA, U. P. 65. Întindem buzele tremurătoare, verb reflexiv:ăjita-ți undă să ne mai îmbete, Viață pururea fermecătoare! VLAHUȚĂ, O. A, I 78. Dulcele parfum al florilor și al rîului intră în cameră și mă îmbată. BOLINTINEANU, O. 317.
       • reflexiv Nu te-mbăta de vorba cui ar sta să te admire! VLAHUȚĂ, O. A. 75. În sărbătoarea noastră, tu singur ești tăcut! Îmbată-te de viața ce ne surîde nouă. BOLINTINEANU, O. 21.